„Dumnezeu a văzut lumina.” Genesa 1:4
În dimineaţa aceasta am cunoscut bunătatea luminii, şi felul în care Dumnezeu a despărţit-o de întuneric. Acum vom studia interesul special al Domnului pentru lumină: „Dumnezeu a văzut lumina”. El a privit-o cu mulţumire, a contemplat-o cu plăcere, şi a văzut că „era bună”. Dacă Domnul ţi-a dat lumină, iubite cititor, înseamnă că El priveşte lumina aceasta cu interes special, nu numai din cauză că o iubeşte ca pe lucrarea Sa, dar şi fiindcă este la fel cu El însuşi, căci „Dumnezeu este lumină” (1 Ioan 1:5).
Este plăcut pentru credincios să ştie că ochiul lui Dumnezeu priveghează cu iubire lucrarea pe care a început-o în el. El nu pierde niciodată din vedere comoara pe care a aşezat-o în vasele noastre de lut. Uneori nu putem vedea lumina, dar Dumnezeu o vede întotdeauna, şi aşa este cel mai bine. Este mai bine să-mi vadă judecătorul nevinovăţia decât să mă gândesc s-o văd eu. Este foarte confortabil pentru mine să ştiu că fac parte din poporul lui Dumnezeu; dar fie că ştiu eu sau nu, dacă Domnul o ştie, sunt în siguranţă. Aceasta este temelia. „Domnul îi cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui” (2 TimOtei 2:19). S-ar putea să oftezi şi să murmuri din cauza păcatelor şi să jeleşti întunericul, dar Dumnezeu vede totuşi lumina din inima ta, fiindcă El a pus-o acolo.
Toţi norii şi întunecimea din sufletul tău nu pot să ascundă lumina de privirea Lui iubitoare. Poate că ai căzut în descurajare şi chiar disperare, dar dacă sufletul tău se întoarce spre Christos, şi dacă îţi cauţi odihna în lucrarea Sa, Dumnezeu vede lumina. El nu doar că o vede, dar o şi păstrează în tine. „Eu Domnul o păzesc” (Isaia 27:3). Acesta este un gând preţios pentru cei care, după o supraveghere atentă a lor înşişi, îşi simt propria neputinţă. Lumina aceasta, păstrată prin dragostea lui Dumnezeu, se va preface într-o zi în splendoarea amiezii şi în plinătatea gloriei. Lumina dinăuntru este răsăritul zilei veşnice.
C.H. Spurgeon
Dumnezeu e în control 