Nu te teme

„Nu te teme!” – glas de taină
Mi-a șoptit în duhul meu,
„Eu sunt veșnicul tău Tată,
Eu sunt Dumnezeul tău!

Vezi tu norii de furtună,
Vezi tu marea-nfuriată,
Câte valuri sunt în spumă,
Eu le pot opri îndată.

Nu te teme niciodată,
De vreun om, de muritor,
La porunca Mea, de-ndată,
Nu întârzii cu-ajutor.

Nu te teme vreodată,
De vreo vorbă, de dispreț,
Spusă-n duh de judecată:
Ai în Mine veșnic preț.

Vezi tu multele popoare?
Câte neamuri, câte nații,
Pentru tine dau pe dată,
Vremuri, timpuri, generații.

Nu te teme! Universul
Mă ascultă la clipire
Împlinindu-Mi tot cuvântul
Fără nicio șovăire!

Nu te teme! Tu credința,
Ai în Cel ce îți vorbește,
Ce-ți acoperă ființa
Și de-a pururi te iubește!

Ai încredere în Mine!
Eu sunt Dumnezeul tău!
Eu rămân mereu cu tine
Și la bine și la greu!

Nu te teme! Toți vrăjmașii
Îți înfrunt cu mână tare,
Oștile cerești ca sprijin
Îți ridic în apărare!

Nu te teme! Veșnicia
Pentru tine pregătesc,
Pentru tine bucuria
Să aduc Eu mă grăbesc!

Nu te teme! Pleacă-ți duhul,
Să asculți Cuvântul Meu.
Eu îți netezesc iar drumul
Și te port pe brațul Meu!

Vezi tu norii din înalt?
Vezi tu soarele pe cer?
Peste-al lor stingher hotar
Va veni Emanuel!

Nu te teme! Spune-n grabă
Celor ce te înconjoară:
Vine Mielul! Vine iară,
Vine pentru-a doua oară!”

„Nu te teme!” – glas de taină
Strigă prin divin Cuvânt,
„Căci fricoșii stau afară,
Neintrând în Legământ.”

„Nu te teme!” – cântă corul
Celor sfinți și credincioși,
Și răspunde-n taină cerul:
„Ei sunt cei victorioși!”

 M. S.  

6 Noiembrie

Voi turna ape peste pământul însetat.” Isaia 44:3

Atunci când cade într-o stare de tristeţe şi disperare, credinciosul încearcă să se ridice pedepsindu-se cu temeri întunecate şi înspăimântătoare. Aceasta nu este calea de a te ridica din praf, ci de a rămânea în el. Poţi să legi aripile vulturului ca să-1 faci să urce, sau poţi să te îndoieşti ca să creşti în har, şi vei obţine acelaşi rezultat. Nu legea, ci Evanghelia Salvează sufletul pierdut la început; şi nu jugul legii, ci libertatea Evangheliei pot să-1 întărească pe credincios după ce a căzut.

Temerile nu-1 aduc pe cel căzut înapoi la Dumnezeu; vocea iubirii este cea care îl conduce la pieptul lui Isus. Eşti însetat după Dumnezeul cel viu în dimineaţa aceasta, şi nefericit fiindcă nu poţi face din El desfătarea inimii tale? Ai pierdut bucuria religiei, şi rugăciunea ta este „dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale” (Psalmi 51:12)? Eşti conştient că te târăşti pe jos şi nu aduci „roadă pentru Dumnezeu” (Romani 7:4), pe care El are dreptul s-o aştepte de la tine? Iţi dai seama că nu eşti folositor bisericii şi lumii, aşa cum ar vrea inima ta? Atunci aceasta este făgăduinţa de care ai nevoie. „ Voi turna ape peste pământul însetat”. Vei primi harul pe care l-ai cerut atât, şi îţi vei putea împlini nevoile.

Apa îl răcoreşte pe cel însetat; te vei răcori şi tu, şi dorinţele tale vor deveni realitate. Apa grăbeşte viaţa vegetală adormită; şi viaţa ta va fi grăbită prin har proaspăt. Apa udă mugurii şi coace fructele; vei avea har care să te facă să rodeşti pentru Dumnezeu. Te vei bucura din plin de toate calităţile bune ale harului divin. Vei primi din belşug toată bogăţia harului divin. Vei fi săturat de apă. Vei fi ca o pajişte peste care s-au revărsat apele; pământul însetat va fi transformat într-un izvor de apă.

Meditaţii C. H. Spurgeon