Se scurge din clepsidră

Se scurge din clepsidră cu fiecare ceas
Trec anii ca și-un sunet rămas fără de glas
Viața-i un lat de palmă, azi castel, mâine ruine
Și omu-i ca o suflare, oricât de bine s-ar ține.

Se tot frământă omul să strângă la comori
Dar i se scurg ca apa, ca roua de pe flori
E tot deșertăciune și fugă după vânt
Și se trudește omul, dar tot gol rămânând.

De strângi fără Isus, mai mult vei risipi
Și viața îți va cere să spui cui vei sluji
La doi stăpâni nu poți, oricât ai încerca
Pe Dumnezeu nimeni n-ar putea înșela.

Ai să te-nșeli tu singur și ai să culegi furtună
Căci ce seamănă omul, e roadă rea sau bună
Îți trece viața iute și tu îmbătrânești
Iar urmele făcute nu vei putea să ștergi.

De milenii Dumnezeu a trimis pe Fiul Său
Să moară pentru păcate, în locul meu și al tău
El primește pe oricine, cât de păcătos ar fi
Ca din viața ta-n ruine să-ți dea viață-n veșnicii.

La moarte, ori lumină și viață-n nemurire
Ori crâncena ta vină culegi plin de uimire
Căci viața nu te-așteptă, o aduni sau o pierzi
Vino și te deșteaptă și în Domnul să crezi.

Un Rege încoronat pe tronul de lumină
Va sta atunci odat’ să cearnă a ta vină
Dar vai! Târziu va fi, sentința îți va fi dată
Vino azi la Isus și primește-L îndată.

Omul e ca umbră, azi e, mâine a fost
Trăiește viața ta cu minte și cu rost
Fii înțelept și azi alege să trăiești
Ca fiu de Împărat, de El iertat pe veci.

 Gabriela Bucur 

„Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână și viața mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ține.
Psalmul 39:5.
” Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta și despre care a dat tuturor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morți.”
Faptele Apostolilor 17:30,31

2 Septembrie

„Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri; şi îndată au vorbit lui Isus despre ea.” Marcu 1:30

Aceasta privire fugară aruncată în casa apostolului pescar este foarte interesantă. Vedem astfel că bucuriile şi grijile casei nu sunt un obstacol în calea exercitării lucrării. De fapt, de vreme ce furnizează o ocazie pentru a mărturisi personal lucrările Domnului asupra celor de acelaşi sânge, pot să instruiască ucenicul mai bine decât orice altă disciplină pământească. Papiştii şi alţi nonconformişti pot să interzică căsătoria, creştinismul şi viaţa de familie merg bine împreună. Casa lui Petru era probabil o sărmană colibă pescărească, dar Domnul slavei a intrat în ea, a locuit în ea, şi a înfăptuit o minune acolo. Dacă această carte este citită în dimineaţa aceasta într-o căsuţă umilă, faptul acesta ar trebui să-i încurajeze pe cei care caută tovărăşia Regelui Isus.

Dumnezeu este mai aproape de căsuţele umile, decât de palatele bogate. Isus priveşte cămăruţa ta acum, şi te aşteaptă să te binecuvânteze. Boala a intrat în casa lui Simon; frigurile, o suferinţă mortală, o imobilizaseră pe soacra lui. De îndată ce Isus a venit, i-au spus această nenorocire, şi El s-a grăbit la patul bolnavei. In casa ta nu există nici o boală în dimineaţa aceasta? Vei afla în Isus cel mai bun medic. Du-te la El imediat şi spune-I acest lucru. Prezintă de urgenţă cazul înaintea Lui. Este vorba de un membru al poporului Său; de aceea, El nu va întârzia. Observă că Mântuitorul a vindecat-o imediat pe femeia bolnavă. Nimeni nu poate vindeca aşa ca El.

Poate că nu suntem siguri că Domnul va îndepărta orice boală de cei pe care îi iubim, dar ştim că rugăciunea credincioasă pentru bolnavi este cea mai bună cale spre vindecare. Acolo unde rugăciunea nu este de folos, trebuie să ne plecăm în umilinţă în faţa Celui care hotărăşte viaţa și moartea. Inima blândă a lui Isus aşteaptă să audă durerea noastră. Să o turnăm deci în urechea Sa răbdătoare.

Meditaţii C. H. Spurgeon