Cicatricile, simbol al puterii

onisimbotezatu

Niciodată nu vei vedea un leu sănătos fără cicatrici. Dacă e viu înseamnă că a mâncat, pentru a mânca el trebuie să vâneze, vânătoarea se lasă cu lupte, iar luptele aduc răni, chiar dacă timpul le vindecă, cicatricile rămân. Fie și fără cuvinte, aceste urme ale caninilor străini vorbesc de la sine și nu transmit nicidecum slăbiciune, ci putere și aer de învingător.

John Piper spunea: „Îmi spui că ești urmaș al crucii? Arată-mi cicatricile”. Cam asta este situația, vrem har dar fără jertfă, vrem Hristos, fără cruce, vrem creștinism fără înfrânare, vrem mântuire fără nici un sacrificiu. De aceea suntem slabi, anorexici, anemici, neantrenați. Trăim un creștinism atrofiat.

Nu subestima puterea leului, chiar și rănit, regele e tot rege. Uneori văd demoni și oameni (adesea fac greu diferența) care mă încolțesc în momentele mele de slăbiciune. Atunci când sunt doborât, slăbit, rănit, dar inamicul uită un detaliu, că în…

Vezi articolul original 195 de cuvinte mai mult

Daca vrei sa mergi dupa Isus

Daca vrei sa mergi dupa Isus,
Leapada-te mai intai de tine,
Da-ti orgoliul jos, nu-l tine sus,
Primul loc nu iti mai apartine.

Daca vrei sa mergi dupa Isus,
Crucea sa ti-o iei si s-o porti zilnic,
Rabdator, tacut, smerit, supus,
Si de bunavoie, n-o du silnic.

Daca vrei sa mergi dupa Isus,
Sa pasesti pe urmele Lui sfinte,
Sa urmezi exemplul ce-a adus,
La Cuvantul Lui sa iei aminte.

Si sa stii, de mergi dupa Isus,
Vei avea necazuri, nu putine,
Dar in slava fara de apus
El nu se va rusina de tine.

„Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi, si sa Ma urmeze.” Luca 9:23.

Anca Winter  

10 August

Christos, viaţa voastră.” Coloseni 3:4

Expresia minunată a lui Pavel arată că Christos este izvorul vieţii noastre. „ Voi eraţi morţi în greşelile şi păcatele voastre” (Efeseni 2:1). Aceeaşi voce care l-a chemat pe Lazăr afară din mormânt ne cheamă la „o viaţă nouă” (Romani 6:4). El este acum substanţa vieţii noastre spirituale. Prin viaţa Lui trăim. El este în noi, nădejdea slavei, sursa acţiunilor noastre, gândul central care directionează orice alt gând. Christos este susţinerea vieţilor noastre. Cu ce altceva se poate hrăni creştinul, dacă nu cu trupul şi sângele lui Christos? „Pâinea, care se coboară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea, şi să nu moară” (loan 6: 50). O, pelerini obosiţi de pustiul păcatului, nu veţi găsi în altă parte o firimitură care să potolească foamea sufletelor voastre! Christos este mângâierea vieţilor noastre. Toată bucuria adevărată vine de la El; în timpurile de necaz, prezenţa Lui este alinarea noastră.

Nu există nici un alt motiv pentru care să trăieşti, în afară de El, și „bunătatea Lui preţuieşte mai mult decât viaţa” (Psalmi 63:3)! Christos eset obiectul vieţilor noastre. Asemeni vaporului care Se grăbeşte să ajungă în port, credinciosul se grăbeşte spre limanul din inima Mântuitorului. Asemeni săgeţii care zboară spre ţintă, creştinul aleargă spre desăvârşirea părtăşiei sale cu Isus Christos. Asemeni soldatului care luptă pentru căpitanul său şi este onorat de victoria căpitanului, credinciosul luptă pentru Christos şi îşi primeşte triumful din triumful Stăpânului său.

Pentru el „a trăi este Christos” (Filipeni 1:21). Christos este exemplul vieţilor noastre. Acolo unde există viaţă înăuntru, va fi o mare extindere, şi se va dezvolta şi în afară. Dacă trăim în Strânsă legătură cu Domnul Isus, vom fi asemeni Lui. Îl vom păstra mereu înaintea ochilor ca pe un Exemplu divin, şi vom căuta să călcăm pe urmele Lui, până când El va deveni coroana vieţilor noastre în slavă. O, cât de sigur, cât de onorat, cât de fericit este creştinul, dacă Christos este viaţa lui!

Meditaţii C. H. Spurgeon