Nu-ntoarce nimănui rău pentru rău

Ciprian I. Bârsan

Nu-ntoarce nimănui rău pentru rău
În semn de cruntă răzbunare
Judecător e numai Dumnezeu
În orișice împrejurare

Nu te lăsa prea lesne biruit
De rău, când încercarea vine
Ci-n toate când ești ispitit
Tu biruie răul prin bine

Dă-i pâine celui care-ți face rău
Și apă dacă-i este sete
Căci grămădind cărbuni pe capul său
Poate că va avea regrete

Trăiește-n pace dacă-i cu putință
Cu toți acei din jurul tău
Și urmărește-n toate cu credință
Să-i fii pe plac întâi Lui Dumnezeu

De tine-atârnă-amice s-ai în viață
Belșug și binecuvântare
Dacă în toate-L pui pe El în față
Și stai smerit la Sfintele-I picioare

Întoarce-i blând și celălalt obraz
Celui ce te lovește
Căci Domnul vede-al tău necaz
Și pentru tot te răsplătește

– Amin –

Puiu Chibici

Vezi articolul original

Ai venit în casa mea!

Ai venit în casa mea
Și mă simt așa de bine
Tot ce-i bun să-ți dau, aș vrea
Ca să Te țin lângă mine

Ești atât de minunat
Ești milos și iubitor,
Doamne, cât Te-am așteptat
Căci de Tine mi-a fost dor

Dar nu am găsit portița
Pe care să pot intra
Dar azi am găsit credința
Asta va fi calea mea!

Tu dai norul la o parte
Ploaia când vrei, o pornești
Tu, măsură ai la toate
Și bine le chibzuiești.

Soarele-l faci să răsară,
Vântul, Tu îl poți porni,
Luna o faci să apară
Și stele mulțime, mii.

Totul e în mâna Ta,
Universu-Ți aparține,
Tu stăpânești inima
Omului și îi vrei bine.

Voia Ta o împlinesc
Căci de astăzi, sunt al Tău
Te aștept și mult doresc
Să-Ți slujesc la Cer, mereu

Și aici vreau să-Ți slujesc
Pe acest pământ, trecător
Sunt al Tău și Te iubesc
Cu Tine-mi va fi ușor

Și la bine și la greu
Eu Te rog să fii cu mine
Mare și scump Dumnezeu
Di-mă sus la Cer, cu bine.

Florenta Sarmassan

13 Februarie

Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu-L, cunoaşte nici pe El. Prea iubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu.” 1 Ioan 3:1,2

„Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatal” Gândiţi-vă ce eram, şi ce suntem chiar şi acum, şi vă veţi mira de această adopţie. Totuşi suntem numiţi „copii ai lui Dumnezeu”. Ce poziţie privilegiată este aceea de copil, şi câte privilegii aduce! De câtă grijă şi dragoste au parte copiii, şi cu câtă afecţiune sunt priviţi de părinţi! Şi toate acestea, şi mai multe, le avem acum prin Christos.

Cât despre suferinţele noastre cu Fratele mai mare, le «Acceptăm ca pe o onoare: „Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El”. Suntem mulţumiţi să fim necunoscuţi cu El în umilire, fiindcă vom fi înălţaţi în slavă cu El. „Prea iubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. ” Este uşor de citit, dar nu şi de simţit. Cum este inima ta în dimineaţa aceasta? Eşti cufundat în adâncurile durerii? Eşti apăsat de păcat şi simţi că harul este prea departe pentru tine? Ţi s-a stins credinţa? Nu te teme! Nu prin simţămintele tale vei trăi; trebuie să trăieşti prin credinţa în Christos.

Cu toate lucrurile împotriva noastră, „acum” — în adâncurile durerii, oriunde am fi — „acum”, în prăpastie sau pe Culme, „preaiubiţilor, suntem copii ai lui Dumnezeu”. „Dar uite cum sunt îmbrăcat!” vei spune. „Hainele mele nu sunt curate; dreptatea mea nu străluceşte”. Citeşte partea care urmează: „Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când se va arăta vom fi ca El” (1 Ioan 3:2). Duhul Sfânt ne va curaţi minţile, şi puterea divină ne va sfinţi trupurile; apoi II vom vedea „aşa cum este”.

Meditaţii C. H. Spurgeon