O grea încercare venit peste familia Neagu, doi dintre fii acestei familii au trecut la cele veșnice, Bunul Dumnezeu să mângâie familia și să întărească comunitatea!
Pentru a urmării programul de priveghi accesați următorul link:
George Ciurdas & Enoch Mukasa
Binecuvîntă suflete pe Domnul
Pentru tot binele ce l-ai primit
Stai lîngă-al Său izvor la fel ca pomul
Ce-aduce rod la timpul potrivit
Să nu uiți niciodată-a Sa-ndurare
Și cu ce Har aici te-a-nconjurat
Să stai plecat la sfintele-I picioare
Și să-ți aduci aminte,de unde te-a salvat
Cum ți-a iertat toată fărădelegea
Cum sufletul bolnav ți-a vindecat
Cum ți-a schimbat în bine starea
Și cît de mult te-a binecuvîntat
Cum te-a încununat cu bunătate
Cum ți-a dat iarăși vieții tale rost
Cum ți-a facut de-atîtea ori dreptate
Și cît de răbdător cu tine-a fost
El știe că suntem țărînă
Și trecem ca și floarea de pe cîmp
Că nu suntem decît un pumn de tină
Si-ncet ne ofilim după un timp
Așa cum se îndură-un tată
Aicea jos de ai săi fii
Tot astfel Domnul niciodată
Nu-i uită pe ai săi copii
Binecuvîntă suflete pe Domnul
Și-n fața Lui smerit…
Vezi articolul original 18 cuvinte mai mult
Cum 40 de ani lui Iacov prin pustie
Incaltamintea nu i s-a-nvechit,
Tot astfel 40 de ani stau marturie
Ca ocrotirea Lui nu ti-a lipsit.
Cel ce-a rascumparat poporul din robie
Cu mana tare si cu brat intins,
Si-a dovedit din plin a Lui credinciosie
Si-n viata ta, pe tot al ei cuprins.
Tot El te va pastra de astazi mai departe
In harul Sau, caci El s-a pus chezas
Sa te desavarseasca, si sa-ti faca parte
De slava Sa si de al Lui salas.
Increde-te in El, si-asteapta-L, ca El stie
Cand tot ce a promis va fi-mplinit;
Tu vei descoperi intreaga vesnicie
C-a daruit atat cat te-a iubit.
„Dar nu au rădăcină.” Luca 8:13
Suflete, cercetează-te singur în această dimineaţă, în lumina textului de azi. Ai primit Cuvântul cu bucurie. Sentimentele tale au fost trezite, şi ai fost foarte impresionat. Dar aminteşte-ţi: să asculţi Cuvântul este una, şi să-L primeşti pe Isus în sufletul tău alta. Simţămintele superficiale sunt adesea însoţite de o asprime a inimii, şi o primire sentimentală a Cuvântului nu este întotdeauna durabilă. In parabola semănătorului, una din seminţe cade pe un teren stâncos, acoperit cu o pojghiţă subţire de pământ.
Când sămânţa scoate rădăcini, ajunge curând la stânca de dedesubt; apoi se străduieşte din toate puterile să crească în sus dar, neavând hrană suficientă de la rădăcină, se usucă repede. Este acesta şi cazul meu? Am făcut oare un spectacol de sentimente care nu are corespondent în viaţa interioară? Binele creşte în pământ şi în afară în acelaşi timp. Sunt eu bine înrădăcinat în credincioşia şi dragostea pentru Isus? Dacă inima mea rămâne împietrită şi neudată de har, sămânţa cea bună poate încolţi pentru un anotimp, dar apoi se va usca, fiindcă nu va putea înflori într-o inimă stâncoasă, nesupusă şi nesfinţită.
Daţi-mi voie să mă tem de o cucernicie rapidă în creştere şi puţin rezistentă, ca curcubetele lui Iona. Daţi-mi voie să calculez preţul uceniciei. Şi mai ales lăsaţi-mă să simt energia Duhului Sfânt; atunci voi avea în suflet o sămânţă rezistentă şi trainică. Dacă mintea mea rămâne la fel de îndărătnică cum a fost la început, soarele încercării o va usca, şi inima mea împietrită va arde şi mai tare sămânţa fără rădăcini. Credinţa mea va pieri curând, şi disperarea mea va fi teribilă; de aceea, Semănătorule ceresc, ară-mi inima întâi, şi apoi aruncă adevărul Tău în ea. Ingăduie-mi să rodesc o recoltă bogată pentru Tine.
Dumnezeu e în control 