SF3 & David Prunean
Zi: 8 ianuarie 2022
Isuse dulce
Isuse dulce mângâiere
Îmi ești în ceasul de amar,
Când n-am puteri de înaintare
Mă porți pe braț prin al Tău har.
Isuse ești al meu Sfânt Soare
Ce-mi luminează drumul greu,
Când nori umbresc a mea cărare
Tu mă conduci prin Duhul Tău.
Isuse ești a mea speranță
Când lumea toată-i disperată,
Din pruncie mi-ai fost sprijin,
Ajutor, mamă și tată.
Isuse ești al meu prieten
Cum nimeni nu mai poate fi,
Nu-mi ceri nimic să-ți dau ‘napoi
Din ce mi-ai dat pentru-a trăi.
Isuse bunul meu tovarăș
Care m-ajuți la crucea grea,
Nu-i nimeni în măsură astăzi
Cu Tine, a se asemăna!
Isuse ești al meu bun medic
Ce-mi vindeci sufletul rănit,
La căpătâi în miez de noapte
Când Te-am chemat, Tu ai venit.
Isuse sursa vieții mele
Fără de care n-aș trăi,
Te rog să nu mă lași să pierd
Elanul pentru-a Te sluji.
Căci viața asta-i…
Vezi articolul original 19 cuvinte mai mult
Bilanț spiritual
A mai trecut un an şi altul vine
Pe-ale genezei tainice cărări;
Timpul n-are lungime sau lăţime,
Valoarea clipei e cuprinsă-n sine
Şi se măsoară în realizări.
La pragul dintre ani, cei prinşi de glie
Îşi fac bilanţul strict material,
Dar cei ce-şi strâng comori în veşnicie
Şi se silesc pentru Împărăţie,
Recurg la un bilanţ spiritual.
Nu-i importantă noua ta maşină
Ce-ai cumpărat-o-n anul încheiat,
Ci cât de mult ai răspândit lumină,
Cât ai iubit cu dragoste deplină,
Cât ai zidit şi cât ai mângâiat.
Valoarea noii case cumpărate
Nu stă în ea, ci doar cât uşa ta
A fost deschisă celui care bate
Şi, dând dovadă de-ospitalitate,
Ţi-ai mai adăugat în cer ceva.
Grădina ta, ce parcă râde-n soare,
Nu-i un motiv de a te lăuda,
Şi n-o considera realizare
Prin rodul ei, decât în cazu-n care
Din acest rod n-ai încetat a da.
Şi pentru că-i bilanţ, adu-ţi aminte
De juruinţele ce le-ai făcut
Acum un an, cu un elan fierbinte,
Şi, cântărindu-le bine în minte,
Vezi câte din vedere le-ai pierdut.
A mai trecut un an şi altul vine,
Dar ce-a trecut, e dus definitiv;
Haideţi să ne silim a face bine
Şi clipelor să dăm valori sublime
Ca-n cer s-avem bilanţul pozitiv.
8 Ianuarie
„Fărădelegile săvârşite de copiii lui Israel când îşi aduc toate darurile lor sfinte. „Exod 28:38
Ce văl este ridicat prin intermediul acestor cuvinte, şi ce dezvăluire se face! Este bine şi potrivit pentru noi să ne oprim şi să privim acest lucru trist. Fărădelegile pe care le săvârşim în închinarea noastră publică: ipocrizia, formalismul, încropeala, lipsa de respect, rătăcirea inimii şi uitarea lui Dumnezeu — ce măsură plină avem! Fărădelegile pe care le săvârşim în munca noastră pentru Domnul — rivalităţile, încrederea în sine, nepăsarea, lâncezeala şi necredinţa — ce profanare! Fărădelegile din rugăciunile personale — slăbiciunile, răceala, neglijenţa, amorţeala şi vanitatea — ce munte de pământ mort!
Dacă privim mai atent, vom vedea că aceste , fărădelegi ale lucrurilor sfinte” sunt mai mari decât par la prima vedere. Dr. Payson, într-o scrisoare către fratele său, spunea: „Parohia mea, ca şi inima mea, seamănă foarte mult cu grădina unui leneş. Mai rău este că descopăr că unele din dorinţele mele de îmbunătăţire au la bază tot mândria, vanitatea sau lenevia. Privesc buruienele care îmi
împânzesc grădina şi vreau foarte mult să le smulg. Dar de ce? Ce stă la baza acestei dorinţe? S-ar putea să vreau să mă plimb pe afară şi să-mi spun „Ce ordonată este grădina mea!” Aceasta este mândrie. Sau s-ar putea ca vecinii mei să se uite peste gard şi să spună „Ce înflorită este grădina dumitale!” Aceasta este vanitate. Sau s-ar putea să doresc nimicirea buruienilor fiindcă m-am săturat să le tot smulg. Aceasta este lene. ”
Chiar şi dorinţa noastră de sfinţenie poate fi poluată de motive nedemne. Viermii se ascund şi sub cele mai verzi pajişti. Nu trebuie să căutăm prea mult ca să-i găsim. Cât de înviorător este gândul că, atunci când marele preot purta, fărădelegile lucrurilor sfinte” avea înscrise pe frunte cuvintele „Sfinţenie Domnului” (Exod 28:36). Chiar aşa, în timp ce Isus poartă păcatele noastre, prezintă în faţa Tatălui nu vinovăţia noastră, ci propria Sa sfinţenie. O, ce har nemăsurat să ne vedem Marele Preot cu ochii credinţei!
Dumnezeu e în control 