EL e-n controlul viitorului nostru

Nu ne temem de ce aduce viitorul
Suveranul absolut deține controlul
E la cârmă să ne conducă spre victorii
Din grota plânsului, din mijlocul ninsorii.

Nu ne temem de ce-aduce ziua de mâine
Oricând Îl chemăm pe Stăpân, El vine
Nicicând nu ne lasă în groapa pierzării,
Nicicând nu ne lasă la voia-ntâmplarii.

Al nostru adăpost e în al Lui control
Frică n-avem, nu vom ajunge-n Șeol
Orice-ar veni din surse cotidiene
Doar curaj divin va curge prin vene.

Îngerii Lui păzitori nu se-ndepărtează
Ci siguranță în jurul nostru creează
Când vine dintr-o dată vreo-ncercare
El e cu noi, e turnul nostru de scăpare.

Ce zice Stăpânul e vorbă finală
Nu poate s-o răstoarne omeneasca fală
Viitorul nostru e în brațe solide
Ce deschide El nimeni nu poate închide.

Oricât ar încerca vreo mulțime
Sfinte revelații să le suprime
În veci pe tron va fi Făcătorul a toate
Doar El din nimic univers poate scoate.

În lumea schimbării și frământării
El e același, nu-L vom da uitării
Zilnic trimite putere divină
Să putem sta în eterna Lumină.

Ce senin e sub a Lui autoritate!
Se îngrijește în mod constant de toate
Și mici detalii sunt în atenția Lui,
Ca protecția-i cerească alta nu-i.

Nu știm ce aduce clipa următoare
Dar El-Șadai furnizează-ncredințare
Astfel priviri senine-ndreptăm spre viitor
Mergând pe-ngusta cale cu Blândul Păstor.

George Cornici

4 Ianuarie

Crescând în har, şi în cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului nostru Christos Isus.” 2 Petru 3:18

Crescând în har” – nu doar într-o însuşire a harului, ci în tot harul. Crescând în rădăcina harului, credinţa. Să te încrezi în făgăduinţe mai mult decât înainte. Lasă credinţa să crească în plinătate, statornicie şi simplitate. Crescând în dragoste. Cere ca dragostea ta să fie mai adâncă, mai intensă şi mai practică, şi să-ţi influenţeze orice gând, cuvânt şi faptă. Crescând în umilinţă Caută să te aşezi cât mai jos, şi să afli cât mai multe despre nimicnicia ta. Pe măsură ce cobori în umilinţă, caută să te ridici apropiindu-te de Dumnezeu în rugăciune şi într-o relaţie mai strânsă cu Isus.

Fie ca Dumnezeu Duhul Sfânt să te facă să „creşti… în cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului”. Cel care nu creşte în cunoştinţa lui Isus refuză binecuvântarea. Să-L cunoşti pe El este „viaţa veşnică” (Ioan 17:3) şi să te adânceşti în cunoştinţa Lui înseamnă să creşti în fericire. Cel care nu-şi ia timp prea mult să-L cunoască pe Isus nu ştie nimic despre El. Oricine bea din vinul acesta însetează mai tare fiindcă, deşi Christos te hrăneşte, este o hrană de care nu te saturi niciodată. Dacă vei cunoaşte dragostea lui Isus aşa „cum doreşte un cerb izvoarele de apă” (Psalmi 42:1), atunci vei înseta şi tu după adâncimile dragostei Sale. Dacă nu vrei să-L cunoşti mai bine înseamnă că nu-L iubeşti, fiindcă iubirea strigă întotdeauna „mai aproape, mai aproape”, îndepărtarea de Christos înseamnă moarte, dar apropierea Lui aduce cerul mai aproape.

Nu te mulţumi deci cu o cunoaştere mediocră a lui Isus. Caută să cunoşti mai multe despre El în natura Lui divină, în relaţiile Lui cu oamenii, în lucrarea Lui desăvârşită, în moartea Lui, în învierea Lui, în prezenta Lui lucrare de mijlocire şi în viitoarea Lui revenire glorioasă. Apropie-te de cruce, şi caută taina rănilor Sale. Să creşti în dragostea pentru Isus, şi să ai o mai bună înţelegere a dragostei Sale pentru noi, este cea mai bună încercare a creşterii în har.

Meditaţii C. H. Spurgeon