Stăruiţi în rugăciune. Coloseni 4:2
Este interesant să observi cât de mult din Scriptură este dedicat rugăciunii, fie că ni se oferă exemple, fie că ni se dau învăţături, fie făgăduinţe. De abia deschidem Biblia şi citim „atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului” (Genesa 4:26), şi chiar când vrem să o închidem vedem „Amin”-ul din Apocalipsa 22:21 ca încheiere. Exemplele sunt destule. Aici ne întâlnim cu credinciosul Iacov, dincolo cu Daniel care se roagă de trei ori pe zi, sau cu David care îşi cheamă Dumnezeul din toată inima. Pe munte îl vedem pe Ilie, iar în temniţă pe Pavel şi Sila.
Avem o mulţime de porunci şi mii de făgăduinţe. Ce ne învaţă exemplele acestea despre importanţa şi necesitatea sfântă a rugăciunii? Putem fi siguri că, orice ar fi promis Dumnezeu în Cuvântul Său, se va îndeplini în vieţile noastre. Dacă a spus atât de multe despre rugăciune, este din cauză că El ştie că noi avem nevoie de ea. Atât de mare este nevoia noastră încât, până vom ajunge în ceruri, nu trebuie să încetăm să ne rugăm. Nu ai nevoi? Atunci mă tem că nu îţi cunoşti propria sărăcie. Nu ai nevoie să ceri mila lui Dumnezeu? Atunci poate că mila lui Dumnezeu îţi va arăta cât eşti de nenorocit! Un suflet fără rugăciune este un suflet fără Christos.
Rugăciunea este gânguritul copilului încrezător, lovitura războinicului credincios, amintirea sfinţilor adormiţi în Domnul. Este respiraţia, cuvântul, alinarea, puterea, onoarea unui creştin. Dacă eşti copil al lui Dumnezeu, vei căuta faţa Tatălui tău şi vei trăi în dragostea Tatălui tău. Roagă-te ca în anul acesta să fii sfânt, umil, zelos şi răbdător. Roagă-te să ai o comuniune mai strânsă cu Christos, şi să intri mai des în sala de ospeţe a iubirii Lui. Roagă-te să fii un exemplu şi o binecuvântare pentru ceilalţi, ca să poţi trăi mai mult spre gloria Stăpânului tău. Moto-ul pentru acest an să-ţi fie „Stăruiţi în rugăciune”.