Se-așterne noaptea-n Betleem

Se-așterne noaptea-n Betleem,
Doar liniștea-i stăpână,
Și vântul parc-a-ncremenit
Văzând cum s-au adăpostit
Doi tineri într-o stână.

Că n-au avut loc de popas
În han, ori în vre-o casă,
Călătoreau din Nazaret
Și dup-al spuselor profet
Fecioara-avea să nască.

Și L-a născut pe Fiul ei
Și L-a culcat în paie
Deși al Slavei Împărat
N-avu Copilul de-nfășat
Decât umile straie.

E Mesia – Acel promis!
Scriptura se-mplinise
S-au bucurat păstorii-n câmp
Și-apoi căutară Pruncul Sfânt
Cum îngerul vestise.

Și magii de la Răsărit
Veniră să se-nchine,
Dar nu-L găsiră la palat
Ci-ntr-un sătuc neînsemnat
Cu dealuri și coline.

Acum, când după veacuri lungi
Vrea Pruncul să Se nască
Ce Îi oferi: o iesle-n câmp?
Un staul rece? Un mormânt?
Sau casă-mpărătească?

Ţi-ai pus în gând să-I dai un dar?
Să-I faci o bucurie?
Sau tu petreci fără habar?
Nu vrei să-mparți cu cel sărman
Deșarta-ți avuție…

Cum Îl întâmpini tu pe Prunc?
Întreabă-te, creștine:
Ce Îi oferi? Doar vorbe-n vânt?
O viață cu stindardul frânt?
Dă-I ce-i mai bun din tine!

Olivia Pocol (Bâlc)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s