Te ‘nalț, o Doamne Domnul meu, pe Tine
Că din țărână Tu m-ai ridicat. .
Când vrut-au să se bucure de mine,
Pe-ai mei vrăjmași nicicum nu I-ai lăsat.
O, Doamne Dumnezeu, voi ține minte
Momentul cand spre Tine am strigat
Iar când strigam Tu ai luat aminte
Și pe deplin atunci m-ai vindecat.
Tu sulfetul mi-Ai ridicat cu milă
Din Locul Morții unde mi-a fost dus
Din groapa morții ființa mea umilă
Din nou la viață Tu ai readus.
Cântați lui Dumnezeu cu mic cu mare
Voi cei iubiți de Domnul pe pământ
Veniți cu laude fără de-ncetare
Măriți prin ele Numele Lui Sfânt.
A Lui mânie doar o clipă ține
Dar îndurarea-I ține viața toată
E trist când pe-nserate plânsul vine
Dar veselia-n zori de zi se-arată.
Ziceam: ”N-am să mă clatin niciodată!”
Când bine îmi mergea, fără-ncetare
Căci prin bunăvoința-Ți minunată
M-ai așezat pe-un munte foarte mare.
Dar fața Ți-ai ascuns-o Doamne Sfinte
Iar eu m-am tulburat, cumplit plângând
Atunci strigat-am către-al meu Părinte
Și mă rugasem Domnului zicând:
”Ce-o să câștigi de mă cobori în groapă
Și sângele-n pământ de-mi vei vărsa?
Te va lăuda țărâna ce mă-ngroapă?
Poate vesti credincioșia Ta?”
Tu Doamne ești Nădejdea mea cea vie,
M-ascultă! și m-ajută! m-am rugat. .
Iar plânsul mi-ai schimbat în veselie
Și sacul de jelit mi-ai dezlegat.
Pentru ca inima-mi să-Ți cânte Ție
Întruna, Doamne Sfinte pururea
Căci Doamne, m-ai încins cu bucurie
De-aceea neîncetat Te voi lăuda.
Daniel Hozan
Dumnezeu e în control 