Cântecul Betleemului

„Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel „Mica 5/2

Razele dimineții, pline de pace,
Vântul aprig a obosit, acum tace,
Cetatea Betlehem fața își ridică,
Pe fruntea ei scrie „Eu nu mai sunt mică”!

Începe să cânte o nouă cântare,
Despre Dumnezeu și mare îndurare,
Despre veșnicie, despre glia de sus,
Despre Iesle, Nașterea Pruncului Isus.

-„La mine, s’ a născut, azi, un Conducător,
Va cârmui măreț al Domnului popor,
Obârșia sa suie în veșnicie:
Veniți toți să -I cântăm lui Isus mărire!

Cântarea mea e Cântarea cântărilor,
Despre iubire, popor și Mântuitor,
Primește-L pe Isus, căci trimis e de cer,
Și pe tine te- așteaptă, vino, Israel!

Nu -i pustie câmpia, plină- i de îngeri,
A ascultat Domnul ale noastre plângeri,
Vor crește flori albe, acolo, în pustiu,
Soarele cel veșnic e Pruncul cel viu!

Să cânte câmpia, cea plină de îngeri,
Să vină cei sărmani, și ale lor plângeri!
Să vină cel bolnav, rănit și apăsat,
O, vino spre Isus, și vei fi vindecat!

Vino, văduvă, și vino și tu, orfan!
Iubirea Lui e adâncă ca un ocean,
Veniţi, bătrâni, nebăgaţi în seamă, slabi,
Isus le mai dă cinste celor cu peri albi!

Inima mea se mândrește, se ridică,
Pe fruntea mea scrie „Eu nu mai sunt mică”!
Veniți toți, lui Isus să cântăm mărire,
Cântarea cântărilor, multă iubire!”

Arancutean Eliza 

Mana

12 decembrie

Text: Psalmul 31:1-16

„Iti deschizi mana si saturi dupa dorinta tot ce are viata”

 Psalmul 145:16

SATISFACTIE! Toata este in mana lui Dumnezeu. Numai de ar

tine-o deschisa tot timpul, asa incat sa ne saturam si sa ne

desfatam cu toate bogatiile Lui. Dar adeseori ea pare inchisa. De

fapt, uneori mana lui pare sa anunte mai mult necaz decat ajutor.

Daca un caine ar putea gandi, el s-ar plange probabil in acelasi

fel de mana stapanului sau.

Lui i-ar displace faptul ca mana lui mai are si alte intrebuintari
decat cea de a-i umple farfuria si de a-l scarpina pe spate. Uneori
el nu poate dormi la gandul ca stapanul va umple iar vana cu apa
si-l va arunca pe bietul de el – cu toata zbaterea lui, si cu tot
tremurul lui – in solutia aceea de apa si sapun. Apoi mai este o
neplacere. Aceasta are loc in orele de dresaj pentru ascultare. Mana
este tinuta drept si poruncitor si vocea este aspra, cu ton de
comanda militara, zicandu-i: „vezi!” Secundele par ore. Ce cru-
zime! Apoi minunea se intampla. Mana se intoarce. si el aude vocea
calda: „Bun caine!”

Disciplina pe care cainele o invata prin faptul ca este pus sa
astepte si simte neplaceri pentru o vreme, trebuie s-o invatam si
noi trecand prin greutati. In spatele mainii lui Dumnezeu este inima
lui iubitoare. In spatele actiunilor Sale sunt planurile Lui, ordinea,
dragostea si sincronizarea perfecta. Stapanul acelei maini suverane
este Cel care ii invata pe cei mici ai lui sa priveasca spre El, sa
astepte ca El sa lucreze, sa se increada in El, sa-L iubeasca si sa-si
gaseasca placerea in El. Numai El este in stare sa „sature dupa
dorinta tot ce are viata”. – M.R.D.II

El isi intinde mana inspre mine

si pe cararea mea intunecoasa

Atingerea mainii Sale divine

Mi-e pasul sigur, viata mai frumoasa.” – Adams

Cei care vad mana lui Dumnezeu in orice lucru

pot lasa cel mai usor orice lucru

in mina lui Dumnezeu.

Painea zilnica