Pentru mine

De ce-ai venit, Isuse, in lumea de durere
Traind in umilinta si fara mangaiere?
De ce-ai lasat Tu Cerul si zarile albastre
Si-ai coborat in lumea nenorocirii noastre?

N-ai fost primit de oameni, sau inteles vreodata,
Si n-au putut pricepe ca Dumnezeu Ti-e Tata,
Nu Ti-au adus nici cinste, si nici recunostinta,
Ci-au pregatit o cruce, si-au dat o grea sentinta.

Am fost si eu in juriu, Ti-am iscalit sentinta,
Te-am condamnat la moarte, nebanuind cainta,
Ce-avea sa copleseasca gandirea mea netoata,
Cand am aflat pe urma ca eu sunt vinovata.

Dar Tu-ai lasat marirea si zarile senine,
Si ai venit specific, gandindu-Te la mine,
Ti-ai parasit locasul de dincolo de stele
Ca sa rezolvi problema nenorocirii mele.

Nu voi putea pricepe de ce din gloata mare
Ti-ai indreptat privirea spre mine-o tradatoare,
Si ochii Tai, seninii, mi-au cucerit fiinta,
Starnind in mine plansul amar, si pocainta.

Ai acceptat Tu moartea sa nu fiu condamnata,
Mi-ai ispasit prin cruce nelegiuirea toata,
Din zdrentele murdare m-ai imbracat in haina
Mai alba ca zapada, ce minunata taina!

Cu inima smerita Iti cant azi o cantare,
Si-ntreaga mea fiinta se pleaca-n inchinare,
Caci Te-ai gandit la mine; iubirea ce ne leaga
N-as da-o, scump Isuse, nici pentru lumea-ntreaga.

Anca Winter 

Oameni pe placul lui Dumnezeu

9 decembrie

Text: Evrei 13:15-25

„Si fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui! Caci cine se apropie de Dumnezeu , trebuie creada ca El este, si ca rasplateste pe cei ce-L cauta. (Evrei 13:6)

Un stralucit tanar pianist dadea pentru prima data un concert in public. Publicul statea fermecat ,in timp ce muzica curgea din degetele lui . Oamenii nu-si puteau lua ochii de la acest tanar virtuos.

Dupa ce sunetul ultimei note a incetat sa se mai auda, publicul a izbucnit in aplauze.Toti s-au ridicat-cu exceptia unui om mai varstnic care sedea in randul din fata.

Pianistul a coborat de pe scena descurajat. Directorul de scena i-a laudat performatia, dar tanarul a spus: „N-am cantat bine a fost un esec”. Directorul a raspuns : „Priveste , toti sunt in picioare cu exceptia unui batran!” „Da „,a raspuns tanarul mahnit,”dar batranul acela este profesorul meu”.

Avem noi aceeasi dorinta sa benificiem de aprobarea lui Dumnezeu asa cum pianistul acela a dorit sa fie laudat de profesorul lui?Zambetul aprobator al Domnului este de fapt ceea ce conteaza .Dar oare in ce isi gaseste inima Lui placere?

In primul rand este credinta (Evrei 11:6). Apoi ,sunt doua jertfe speciale; jertfa „laudei” si jertfa de a ne aduce aminte de ” binefacere si darnicie”(Evrei 13: 15-16). Lui Dumnezeu jertfe ca acestea Ii plac. Sa ne apropiem ca, ori de cate ori incepem o zi noua , sa fim placuti Tatalui nostru ceresc, asa cum a fost si Domnul  Isus (Ioan 8:29)

Indiferent ca lucram sub privirile oamenilor sau neobservati in culsie , atunci cand ne facem datoria cu credinta, cu sarguinta ,cu multumire si cu bagare de seama,Dumnezeu este multumit.

Dar un lucru si mai minunat e faptul ca El ne ajuta si lucreaza „in noi ce-I este placut prin Isus Cristos” (Evrei 13:21 ). „De aceea ne si silim sa-I fim placuti.(2Corinteni 5:9)~D.J.D~

„Traieste-ti viata-naintea Domnului tau,

Inalta-te spre locul cel nobil si sfant;

Priveste tinta spre slava tronului Sau

Si vei castiga al aprobarii Cuvant.”- – Rae

„Cand faci ceea ce-ti place, oare isi gaseste
si Dumnezeu placerea in ceea ce faci?„

Painea zilnica