Samuiel Bâlc
Lună: decembrie 2021
Trenul vieții
Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.
Fericirile sunt halte,
Unde stăm câte-un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.
Iar durerile sunt staţii!
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerăbdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Însetaţi după plăceri!
Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte-un bătrân coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.
Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?
Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarna veșniciei:
Am trăit şi n-am ştiut!
~ Traian Dorz
Un Nou Rasarit
Ca firul de abur suntem pe pamant, Un strop in oceane, o frunza in vant, O umbra timida ce iute se trece, Pe-a vietii poteca spre lespedea rece. Un fulg ratacit in padurea argintie, Un bob de nisip in imensa pustie, O lacrima, o soapta, un zambet si-apoi… Ne-ntoarcem in glie saraci, tristi si goi. Dar ce va ramane cand noi vom pleca? Si trecerea noastra ma-ntreb va conta? Lasa-vom in urma o dara-n Lumina, O jertfa-a Iubirii, mireasma Divina? Lasa-vom cu grija urmasilor in dar, Tamaia ‘nchinarii arzand pe altar? Lasa-vom credinta in inima lor? Frumusetea iertarii si-al cerului dor? M-ajuta Parinte, fa-mi traiul atent, Dragostea sfanta sa las testament, Sa vada tot omul ce sta langa mine, Ca viata-i frumoasa traita cu Tine. Iar cand fumul negru se pierde-n amurg, Cand clipe din urma-n clepsidra se scurg, Cand a mea umblare va fi la sfarsit, Ma naste-n Lumina, Un Nou Rasarit! Marius Alexandru
Nici un regret
31 decembrie
Text: 2Timotei4:l-8
„Oricine pune mana pe plug si se uita inapoi nu este destoinic pentru imparatia lui Dumnezeu.'”
Luca 9:62
In 1904, William Borden, mostenitor al proprietatii Borden
Dairy, a absolvit un liceu din Chicago. Parintii i-au facut cadou
o calatorie in jurul lumii. Calatorind prin Asia, Orientul Mijlociu
si, Europa si vazand atatia necajiti, Borden a simtit o povara pe
inima. Scriind acasa a spus: „Ma voi pregati si imi voi consacra
viata pentru campul de misiune”.
Cand a luat aceasta hotarare, a scris la finele Bibliei sale doua
cuvinte: Fara rezerve. Dupa ce a refuzat niste posturi foarte bine
platite, dupa ce a absolvit Universitatea Yale, el a mai inscris inca
doua cuvinte in Biblia lui: Fara retractari.
Completandu-si studiile la Seminarul Princeton, Borden a
plecat in China ca misionar, dar s-a oprit in Egipt pentru a face
niste pregatiri. Acolo, a contractat o meningita cerebrala si a murit
in mai putin de o luna. Si-a irosit viata, spui tu! Nu insa in ochii
lui Dumnezeu. In Biblia lui, dedesubtul cuvintelor Fara rezerve si
Fara retractari, el a scris cuvintele: Fara regrete.
Cuvintele lui Isus care ne spun sa nu privim inapoi sunt
valabile pentru orice varsta, indiferent ce fel de lucru prestam.
Intreaba-te: Pentru ce traiesc? Care este pasiunea care ocupa cel
dintai loc in inima mea? Doresc eu ca restul vietii mele sa ma
incadrez in planul lui Dumnezeu si sa spun lumii pierdute de
dragostea Lui?
Intrand in acest an nou, haideti sa luam hotararea de a-L
asculta pe Cristos, fara rezerve, fara retractari. Apoi, indiferent
daca vom avea suferinte sau succese, vom fi si noi in stare sa
spunem, atunci cand ne va chema Dumnezeu acasa: „Fara regrete”.
– D.J.D.
„Traieste-ti viata inaintea Domnului,
Nu conteaza ce fac altii! Tu, intr-una
Fa ce faci, ca pentru slava Lui,
Cantarul Sau e drept intotdeauna.” – Rae
„Nu conteaza cat de mult traiesti,
ci cat de bine traiesti.„
Painea zilnica
Anul nou
Din cireșul veșniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.
Și-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!
Dar în locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.
Și cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă..
Îmbrăcați al vostru suflet
În veșmânt de sărbătoare
Și primiți cu imn de slavă
Noua veșniciei floare.
Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.
Vasile Militaru
Prioritatea suprema
30 decembrie
Text: Luca 9: 57-62
„Cautati mai intii imparatia lui Dumnezeu… si toate aceste
lucruri vi se vor da pe deasupra.” Matei 6:33
In timpul domniei reginei Elisabeta I, un negustor prosper a fost
ales de Maria Sa sa indeplineasca misiunea de ambasador.
Anuntat de aceasta onoare, el a cerut sa fie scuzat, motivand ca
aceasta i-ar aduce prejudicii financiare si nu-i va mai permite sa
supravegheze activitatea industriala. La aceasta scuza, regina i-a
trimis urmatorul raspuns: „Tu cauta ca afacerea mea sa mearga
bine in strainatate, iar eu voi cauta ca afacerea ta sa mearga bine
acasa”. Acest gentleman a acceptat numirea si a stat in strainatate
mai multi ani. Cand s-a intors, a gasit ca regina, credincioasa
cuvantului ei, s-a ingrijit de afacerea lui, peste asteptari.
Ca si crestini, noi trebuie sa ne silim sa-I placem Domnului si
sa-L punem pe El pe primul loc in orice facem. Unii credinciosi insa
Ii dau timpul si talentele lor numai atunci cand acestea nu se
suprapun cu planurile lor si cu distractiile lor personale. Ei sunt
gata sa-L faca pe Dumnezeu „un castigator pe locul doi, la o
diferenta foarte mica”, dar ezita sa-I dea atat Lui cat si serviciului
Lui locul cel dintai in vietile lor. Ca sa fim ucenici credinciosi ai lui
Isus, este nevoie sa-I acordam Mantuitorului prioritatea suprema
in toate lucrurile, increzandu-ne ca El va purta intru totul de grija
nevoilor noastre.
In Luca 9, citim despre doi barbati care au consimtit sa-L
urmeze pe Isus, dar care au spus ca in primul rand ei vor sa-si
rezolve problemele personale. Raspunsul Stapanului arata clar ca
a fi ucenic implica o loialitate neconditionata fata de El.
Dumnezeu da binecuvantarile cele mai mari celor care Il pun
pe Cristos inainte de toate lucrurile. Este El prioritatea suprema in
viata ta? – H.G.B.
„Doamne, Ti-am dat viata numai Tie,
Orice zi si orice ora este doar a Ta;
Fie dupa cum voiesti, asa sa fie;
Voia Ta este mai buna decat voia mea.” – Warner
„Cel care ii da lui Dumnezeu cel de-al doilea loc
nu-I da nici unul.„
Painea zilnica
Călăuzirea din anul încheiat
Călăuzirea Ta din anu-ncheiat
Aduce-n noi nespusă bucurie
Din nou, Părinte, ne-ai binecuvântat
Să adunăm comori în visterie.
Privind în urmă la tot ce s-a-ntâmplat
În lumea cu primejdii și ispite
Vedem cum haru-Ți ne-a îmbrățișat
Să depășim și stările cumplite.
Valul încercării s-a abătut frecvent
Și uneori credeam că nu-i scăpare
Dar n-ai lipsit ci-oricând ai fost prezent
Să ne păzești, să dai eliberare.
Nicicând nu am simțit singurătate
Căci zilnic Lumina Ta ne-a îndrumat
Ne-ai ridicat din starea de dificultate
Și multe împliniri pe drum ne-ai dat.
Zilele-au zburat și a zburat și anul
Dar n-a fost secundă să nu fim păziți
De-atâtea ori ne-ai înviat elanul
Să propășim constant și fericiți.
Eben-Ezer rostim cu-ncredințare
Căci pân-aici prin câte am trecut
Ne-ai ocrotit cu brațul Tău cel tare
Dând leacul potrivit atunci când ne-a durut.
Ai înverzit în noi stările uscate
Și untdelemnu-n vas nicicând n-a lipsit,
Bolile ivite au fost vindecate
Și anul încheiat n-a fost irosit.
În anu-n care-a bântuit epidemia
Purtarea Ta de grijă, pe cale, ne-a-nsoțit
Și iată că e plină visteria
Promisiunea Ta, total, s-a împlinit.
Vei fi cu noi și-n anii ce urmează
Spre culmi de împliniri ne vei călăuzi
Cu noi va fi, mereu, cereasca-Ți pază,
Cu-același atașament Te vom sluji.
George Cornici
E nevoie de timp
29 decembrie
Text: Psalmul 48
„Dumnezeule, la bunatatea Ta ne gandim.„
Psalmul 48:9
Eram impreuna cu un prieten, in drum spre un magazin de
produse metalo-chimice, cand am decis sa ne oprim putin la o
cafenea, sa servim o prajitura. In timp ce stateam de vorba,
prietenul meu s-a oprit si mi-a aratat un afis fixat pe peretele din
spatele tejghelei. El continea peisajul unui lac linistit. Un tata si
fiul lui pescuiau dintr-o barca cu vasle, cand inca abia mijea de ziua
si o pacla usoara mai persista deasupra apei. Totul era tacut si
linistit. Barca statea nemiscata pe apa linistita, iar cei doi pescari
priveau doua plute nemiscate pe lacul netulburat. Linistea si ne-
miscarea mi-au lasat o impresie coplesitoare. In coltul acestui afis
erau tiparite aceste patru cuvinte: E nevoie de timp.
Acele patru cuvinte suna pentru noi ca si cand ar fi intr-o limba
straina. Tindem sa acceleram in viata asa cum facem si cu masinile
noastre pe autostrazi – gonind mai tare decat ar trebui. Vietile
noastre sunt estompate de activitati frenetice. Suntem pe „banda de
viteza”, gonind cu viteza maxima pe care ne-o permit trupurile si
mintile noastre. Facand lucrul acesta, deseori uitam de Dumnezeu.
Da, cu toate ca activitatile care impreuna alcatuiesc viata sunt
importante, ele incluzand munca noastra si activitatile din biserica,
este posibil sa-L fi lasat pe El undeva intr-un ungher prafuit. Va
trebui sa reducem viteza si sa facem ceea ce a facut autorul
Psalmului 48. El s-a gandit la Dumnezeu si la bunatatea Lui. Si
lucrul acesta ia timp.
Daca crezi ca tu nu ai timp sa te opresti din cand in cand din
goana vietii, mai gandeste-te. Mai presus de toate, Dumnezeu te
vrea sa-ti faci timp pentru El. – D.C.E.
„In mijlocul cursei vietii agitate,
Zarul mortii se arunca-n eter.
Traim pentru lucruri in timp incadrate,
Uitand ca sunt umbre ce pier.” – D.J.D.
„Timpul petrecut cu Dumnezeu
este o investitie in eternitate.„
Painea zilnica
Exiști și ești puternic
Exiști și ești puternic
Ești unic și-nălțat
Ești Dumnezeu ești veșnic
Ești bun ești minunat
Ești plin de măreție
Ești Sfânt ești credincios
Ești Domn pentru vecie
Tu ești cel mai frumos
În mare strălucire
Cu slavă Tu domnești
Al Tău Nume-i Iubire
Și-n glorii locuiești
Ești plin de bunătate
Milos și iertător
Dar ești și drept în toate
Și-un foc mistuitor
Tu ești înțelepciune
Ești dragoste ești dor
Și al Tău veșnic Nume
E Domnul Domnilor
Ești plin de îndurare
Ești blând ești răbdător
Te laud al meu Soare
Și Mare Creator
Puiu Chibici
- Amin -
Ce vezi, străjerule?
– Ce vezi, sfânt străjer, ne vei spune,
În noapte, sub cer de cărbune?
– Văd visuri ce zac sub zăbrele,
Vin zilele rele și grele.
– Ce vezi tu, străjer, ce ne-așteaptă?
– În lumea nebună, nedreaptă,
Pe rug, adevărul iar plânge,
Sub legi fără noimă se frânge.
– Ce vezi tu, străjer? Nu ne-ascunde
Din taina ce duhu-ți pătrunde,
– Văd cum se destramă speranța,
Pălește-n cei drepți cutezanța.
– Adu-ne, străjer, o solie,
Aprinde în noapte-o făclie!
– Virtutea-i gonită de patimi,
Se umple burduful cu lacrimi.
– Străjer, ce vezi tu mai departe
De vale, de umbre, de moarte?
– Aproape s-a dus noaptea cruntă,
Se-aude cântare de Nuntă!
– Străjer așteptat, dă-ne o veste:
Ce vezi sus, pe creste celeste?
– Zăresc de departe-o lumină!
Și Mirele-i gata să vină!
,,Străjerule, mai este mult din noapte?„ (Isaia 21:11b)
Dumnezeu e în control 