Nu te teme

Ciprian I. Bârsan

Se lasă seara-ncetișor și frigul se întețește,
Eu stau în pat și mă gândesc, la timpul care trece!
Și chiar de-o vreme pot să spun, că fac asta constant,
Când văd în jur, ce se întâmplă, e chiar terifiant…

În fiecare zi trăim, cu groază, căci numai lucruri rele auzim,
Sunt vremuri grele, dragilor și ce să credem nu mai știm.
Ne temem de ziua de mâine, de ce-o să mai întâmpinăm,
Dar știu, că Domnu-ascultă ruga, deci bine-ar fi, să ne rugăm.

Căci frica nemilos lovește și pe bogat, și pe sărac,
Ea n-are limite pătrunde și în bordei, dar și pe iaht.
Te intrebi acum, ce-i de făcut și ce-ai putea tu face,
În primul rând oprește-te, și umple-te de pace.

Citește Biblia, te roagă și te-ntărește dragul meu,
Asupra ta mereu veghează, nu un guvern, ci Dumnezeu.
El ce promite împlinește, oricât ar fi de complicat,
Deci…

Vezi articolul original 69 de cuvinte mai mult

Stare de urgență

E-o stare de urgență declarată
Și iată, lumea-ntreagă a cuprins
Pe unii presiunea i-a convins
Pe alții frica morții i-a învins
Și-au acceptat alternativa dată.

Trăim de-o vreme starea de urgență
Și mulți s-au conformat și s-au supus
Dictonului care venea de sus
Iar. . întrebări prea multe nu și-au pus
Să afle adevărul în esență.

Prefigurând o altă realitate
Comparativ, ea este mult mai mare
Legată de aspectul ”ascultare”
Ce-i narativul care nu dispare
Cât vor rămâne ființele create.

Căci omu-a fost creat ca să asculte
Dar nu de-un simplu semen, muritor
Ci de iubitul Tată, Creator
Care l-a plămădit cu-atâta dor
Sădind în el valori și taine multe.

Dar cât de schimbător e omul. . iată-l
De la-nceputuri încă din grădină
Călcând voit porunca cea Divină
Căzu… de-atunci Creația suspină
Că bietul om n-a ascultat de Tatăl.

Adevărata stare de urgență
Trăit-a omenirea mii de ani
De la Eden până la Ghetsimani
Ba chiar și-acum atâția sunt sărmani
Cu sufletul pierdut în chintesență.

Păcatul capital: Neascultarea
Împins-a toată omenirea-n jos
Spre Iad, de unde nimeni n-a fost scos. .
Iar fără jertfa Sfântă-a lui Hristos
Nu poate nimeni dobândi salvarea.

Intrând în lume cu a sa prezență
Păcatul orice om a dezbrăcat
De slava lui în care-a fost creat
Și-n haina morții l-a încorsetat. .
Păcatu-n sine-i starea de urgență.

Iar ca să se salveze orice ființă
Chiar Dumnezeu ne-a dat un tratament
Ce vindecă complet și permanent
Așa-l descrie Noul Testament
Și acesta se numește ”pocăință”.

Din starea de urgență ai ieșire
Oricât de tare boala te-a lovit
Și-oricât de mult păcatul te-a strivit
Tu poți să fii salvat și dezrobit
Și să primești în suflet mântuire.

La Dumnezeu e totul cu putință
Și fiindcă-atât de mult El ne-a iubit
Că Preaiubitul Fiu l-a dăruit
Să moară pe o cruce răstignit
Ca noi s-avem salvare prin credință

Oricui cu-adevărat se pocăiește
I se ridică starea de urgență
Primește-a Lui iubire-n abundență
Și tranformat de-a Domnului prezență
Spre Ceruri, sănătos mereu pășește.

Cu sufletul curat și fără mască
De duhul Celui Rău neinjectat
Oricâte vei avea de-ntâmpinat
Pe Sfânta Cale vei ajunge-odat’
Cu Dumnezeu în Patria Cerească.

Dar până-n ziua-ceea glorioasă
Ce în curând se va ivi în zare
Să mai avem credință și răbdare
Lucrând pentru Isus fără-ncetare
Iar când veni-va ne va duce-acasă.

Daniel Hozan

Se merita sa mori

11 noiembrie

Text: Daniel 3:1-25

„…sa stii, imparate, ca nu vom sluji dumnezeilor tai…„

Daniel 3:18

Daca nu ai o cauza pentru care esti gata sa mori, atunci nu ai
nimic valoros pentru care se merita sa traiesti. Esti de acord?
Am citit recent intr-un ziar o lista a tinerilor din zona noastra care
au murit in timpul Celui de-al doilea Razboi Mondial. Am simtit un
fel de tristete citind numele fratelui meu Corneliu si a catorva
prieteni. M-am gandit la ultima discutie pe care am avut-o cu fratele
meu cand eram amandoi acasa in concediu, inainte de-a pleca peste
hotare. Eram asistent medical si el era tunar pe un bombardier de
joasa altitudine. Ca si cei mai multi soldati, nu se gandea ca va fi
ucis in actiune. Desi stia ca se putea intampla, era nerabdator sa-si
ocupe locul in razboi. Sunt sigur ca mi-ar fi spus ca infrangerea
nazismului si a tuturor relelor produse de el, era o cauza pentru
care se merita sa mori.

Multumesc lui Dumnezeu pentru miile de barbati care le-au
urmat exemplul. Multi dintre noi traim in societati democratice
pentru ca barbati si femei si-au dat vietile pentru a infrange tirania
raului.

Atitudinea jertfitoare de sine pare ca s-a pierdut cu totul azi. Ma
imbolnavesc pur si simplu cand vad oameni demonstrand purtand
pancarte: „Mai bine rosu decat mort”, sau „Nu exista nimic pentru
care sa merite sa mori”. In textul de azi, cei trei prieteni ai lui
Daniel au fost gata sa fie aruncati in cuptorul aprins, decat sa se
inchine dumnezeilor pagani. Pentru ei, adevarul era ceva pentru
care se merita sa mori.

„Intr-o lume a minciunii si a raului, trebuie sa aparam adevarul si
neprihanirea. Esti gata sa mori pentru aceasta?” – H.V.L.

„Am o singura viata ca sa-mi dau

Mi-o ia, Isuse, Te rog eu mult.

Sa nu mai am nimica pentru mine,

Ci numai voia Ta sa o ascult.” – Christiansen

Painea zilnica