28 septembrie
Text: Psalmul 27:7-10
„Caci tatal meu si mama mea ma parasesc, dar Domnul
ma primeste.” Psalmul 27:10
Potrivit lui Henry Jacobsen, sase mineri scotieni au fost nevoiti
sa ia o decizie infioratoare. In timp ce lucrau la circa 500 de
metri adancime, stalpii unei galerii au cedat, si unui din colegii lor
a fost surprins sub daramaturi. Imediat, apa si noroiul a inceput sa
inunde galeria.
Minerii si-au dat seama ca, foarte curand, toate galeriile de
evacuare vor fi inundate si vor fi blocati inauntru, daca nu vor fugi
imediat. Cu o mare agonie si sfasiere de inima cei sase au hotarat
sa-si lase colegul sub daramaturi sa moara, pentru a nu fi cu totii
inmormantati de vii, in timp ce ar fi incercat sa-l salveze. Au fost
nevoiti sa-l abandoneze.
In contrast, Dumnezeu nu este niciodata fortat sa uite nici macar
pe unul din copiii Sai. Indiferent cat de disperata poate sa fie
situatia sau cat de grele vor fi problemele cu care ne confruntam,
Tatal nostru Cel ceresc sta langa noi gata sa intervina in cele mai
mari nevoi ale noastre, cu intelepciunea si puterea Sa infinita. In
nici o imprejurare si niciodata EI nu va renunta la cei pe care i-a
cumparat cu pretiosul sange al Fiului Sau. Poate ca uneori ne
simtim abandonati, dar nu vom fi niciodata parasiti.
David a scris in Psalmul 27 ca el se bucura de grija suverana a lui
Dumnezeu. El si-a imaginat ca daca se va intampla chiar si ceea ce
este de neimaginat – sa fie parasit de mama si tatal sau – Dumnezeu
nu-l va parasi niciodata.
Ai curaj, iubite crestine. Chiar daca legaturile pamantesti si prie-
tenia umana vor cadea, El care te iubeste cu o dragoste vesnica, va
continua sa poarte de grija fiecarui copil din familia Sa. – P.R.V.
„Tu totdeauna, Doamne, esti cu mine
si nici o clipa singur nu ma lasi.
Puterea Ta e taina ce ma tine
Din cei dintai la cei din urma pasi.” – C. Ioanid
„Dumnezeu ne iubeste pe fiecare din noi, in parte,
ca si cum ar fi numai unul din noi
pe care sa-l iubeasca.„
Painea zilnica