Toamna din mine…

Ciprian I. Bârsan

Afară e toamnă şi parcă e-un vis
Ce zboară spre cer şi se-aprinde,
Privirea mi-o-ndrept spre pământul ce-i nins
De frunzele roşii căzute…

Afară-i frumos, iar eu am în piept
O oază de dor după Sine
Căci nu L-am uitat şi încă-L aştept
Să vină, să-mi facă iar bine…

În sufletul meu e o pace şi-un har
Cum n-am mai simțit niciodată,
Speranța îmi creşte şi n-are hotar
Redându-mi iubire curată…

Mă simt iar iubită şi-n suflet primesc
Credinţă şi chiar mângâiere,
Pe drum eu alerg şi nu obosesc
Şi cresc din putere-n putere…

De dorul Său astăzi scriu vers după vers
Şi vreau să-l citească oricine
Chiar dacă se pare că n-are-nţeles,
Chiar dacă e toamnă în mine…

Delia W.

Vezi articolul original

Cum așteptăm răspunsul?

Așteptăm răspunsul cu multă răbdare
Știm că va veni la timpul potrivit
Va fi înlăturat tot ce ne doare
Vom fi mulțumitori pentru ce am primit.

Cu nerăbdarea nimic nu rezolvăm
Al nostru Tată, mereu, ne susține
Veniți creștini crezul să-l promovăm
Lăsând ființa, oricând, să se-nchine!

Ce rezultat ne-ar da frământarea?
Ce folos când îndoieli ne pătrund?
Uneori, parcă, nu simțim cercetarea
Și nici nu simțim sfatu-i profund.

Așteptând răspunsul fără cârtire,
Știind că îngeri păzitori sunt trimiși
De-al nostru Domn nu va fi despărțire,
În temnița-ngrijorării nu vom fi-nchiși.

Planul Lui pentru noi e, oricând, perfect
Răspunsul nu-i mai devreme, nici mai târziu
Dar vom vedea binefăcătorul efect
C-al nostru Dumnezeu e prezent și e viu.

Chiar acum, așteptând, El lucrează,
Pregătește cel mai potrivit tratament
Dușmanul care-acum înaintează
Face cale-ntoarsă fără argument.

În liniște când așteptăm vindecarea
Conlucrăm cu Cel ce bine ne vrea
Vom activa credința, răbdarea,
Vom depăși o situație grea.

Așteptăm răspunsul convinși că sosește
La ceasul hărăzit de Stăpânul Creator
Și-atunci vom vedea cum, exact, se-mplinește
Tot ce s-a spus în eternul Decor.

George Cornici

Stand pe ambele picioare

Text: 2 Timotei 1:8-14

Şi din pricina aceasta sufăr aceste lucruri; dar nu mi-e ruşine, căci ştiu în cine am crezut. „2 Timotei 1:12

Pentru a fi nişte creştini buni, trebuie să avem atat cunoştinţe biblice cat şi experienţă. Să depinzi numai de una din ele este ca şi cum ai încerca să stai într-un picior. Citim în 2 Timotei 1 că Pavel a putut depune mărturie, stand cu un picior pe marile fapte ale credinţei creştine (v. 13) şi cu celălalt pe o relaţie dinamică cu Isus (v. 12).
Un bărbat, pe care îl vom numi Ion, avea multe suişuri şi coboraşuri emoţionale, deoarece încerca să se bazeze numai pe experienţe. Fusese student la colegiu, fumător, rob tutunului, frustrat, în prag de sinucidere, cand cineva l-a condus la Isus. Viaţa lui s-a schimbat dramatic, şi el a devenit un martor entuziast al lui Cristos. Dar nu studia Biblia prea mult, şi acest lucru a început să se vadă. Îi lipsea stabilitatea. Soţia sa, Ileana, pe de-o altă parte, avea o stabilitate de stancă, dar îi lipsea entuziasmul soţului. Crescută într-o familie creştină, ea l-a primit pe Isus la o varstă fragedă. Deşi încercată de îndoieli la anii adolescenţei, ea a devenit puternic încrezătoare în adevărurile credinţei creştine în urma studiului Scripturii. Cu toate acestea, ea nu prea vorbea cu oamenii despre Domnul. Aproape că niciodată nu depunea mărturie cu bucurie despre răspunsuri la rugăciune. Îi lipsea experienţa. Ion are nevoie de studiul Bibliei – să ştie ceea ce crede şi de ce. Ileana are nevoie să-şi cultive experienţa cu mai multă rugăciune şi mărturie în faţa altora.
Cunoştinţa şi experienţa sunt amandouă esenţiale vieţii creştine. Oare tu stai pe amandouă picioarele?   – H.V.L.

Doamne, învaţă-mă Cuvantul Tău cel sfant,
Adevăr ce trebuie să-l ştiu pe pămant.
Şi ajută-mi să spun vestea măreaţă,
Ca păcătoşii să vină la viaţă. ”  – D.J.D.

Creştinul bine echilibrat nu numai că îşi cunoaşte credinţa, dar o şi arată

Painea zilnica