Ultimul bilanț

Ce repede se duce viața,
De-odată m-am trezit bătrân,
Ca un somn cu vise, bun
Și o trezire, dimineața!

Apoi, mă-ntreb, chiar am trăit?
Asta-i tot, numai atât?
O, ce iute m-am trezit,
Păcat de visul mult prea scurt!

Și iar mă-ntreb, unde-s acum?
De nicăieri, aud un glas:
Ai întrebat, îți voi răspunde,
Să nu te sperii, ești niciunde,
Aici, e doar un mic popas
Și-apoi, vei porni la drum!

Unde mă duc? Întreb din nou.
Te duci pe-același drum al tău,
Pe care-ai pornit cândva.
Asta-i existența ta!

Vei adormi și vei visa,
Apoi din nou te vei trezi,
Vei adormi și vei visa
Și visul va fi viața ta
Și tot așa și tot așa,
Până te vei deștepta!

Și de murit, când voi muri?
Să mori? Păi nu există moarte,
Viața, este ca un lanț,
Vei adormi, te vei trezi,
Iar drumul, duce mai departe!
Până unde? întreb eu
Până la ultimul bilanț,
Până lângă Dumnezeu!

Nicu Hăloiu 

„Soareci cu pete”

Text: Eclesiastul 2:1-11                         

„Apoi, cand m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mainile mele… toate erau numai deşertăciune şi goană după vant…” Eclesiastul 2:11

Ce tragedie este să ajungi la capătul vieţii şi să constaţi că nimic din cele pentru care ai trăit nu au nici o valoare eternă! Chiar dacă ne bucurăm de tot ce poate oferi viaţa mai bun, ce păcat să tragi concluzia că totul a fost numai deşertăciune, un gol lipsit de sens! De aceea, trebuie să fim siguri că ceea ce facem are valoare reală.
în cartea lui A. W. Tozer: „Omul, locuinţa lui Dumnezeu”, există o referinţă la o povestire preluată din Associated Press, despre un nobil englez, care a murit la 89 de ani. Moştenise o mare avere şi era liber să facă ce dorea. Potrivit articolului, el „şi-a dedicat viaţa încercand ca, prin încrucişări, să obţină o rasă perfectă de şoareci cu pete”. Gandiţi-vă la aceasta! în loc sâ-şi folosească privilegiul şi poziţia ce o avea în viaţă, cu potenţialul averii sale pentru a-L sluji pe Domnul şi pentru a servi nevoilor umane, atat materiale cat şi spirituale, el s-a dedicat perfecţionării şoarecilor cu pete. Nu se menţionează că acestea ar fi fost experimente ştiinţifice folositoare umanităţii. Pare a nu fi mai mult decat o preocupare stranie de a-şi satisface interesul lui îngust.

Cand lucrarea vieţii noastre va ajunge la sfarşit, oare va trebui să spunem: „Apoi m-am uitat la toate lucrările mainilor mele şi am văzut că toate sunt deşertăciune şi goană după vant?” Sau vom putea să spunem: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii…?” (2 Tim. 4:7, 8). Vom putea spune astfel, dacă vom pune pe primul loc pe Dumnezeu în tot ce facem, întreabă-te: „Pentru ce trăiesc eu?” – R.W.D.

„O viaţă lungă e un trai curat,
Altele sunt scurte şi se veştejesc.
Vieţui-va-n veci acela care
A trăit pentru caştigul cel ceresc.” – Bonar

„Măsura vieţii nu este durata ei, ci ceea ce dăruieşte ea” – Peter Marshali

Painea zilnica