Mandria merge inaintea caderii

Text: Luca 18:9-14                       

„Mandria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înaintea căderii.” Proverbele 16:18

Eram în canoe împreună cu prietena mea de 14 ani, Kim, vaslind pe raul Pine, din Michigan. Trebuia să vorbesc în faţa adolescenţilor unei tabere de vară creştine, şi fusesem repartizaţi în aceeaşi canoe. Raul era umflat, şi plin de stanci, buşteni si copaci căzuţi de la ultima furtună. Trebuia să vaslim din greu prin curenţii puternici şi prin vartejuri înşelătoare, să evităm buştenii şi proeminenţele stancilor. După ce am parcurs cu bine vreo 50 sau 100 de metri, am spus: „Hei, ne pricepem destul de bine!” La care, Kim a replicat: „Mandria merge înaintea căderii!” Şi a avut dreptate, Imediat am lovit malul, ne-am frecat de o stancă, ne-am aplecat pe sub nişte crengi ce atarnau prea jos. Am ajuns în apele reci ca gheaţa ale raului şi nu numai o dată.

Se întamplă astfel de fiecare dată. De îndată ce începem să credem că suntem buni la ceva sau că am avut mari realizări – de îndată ce lăsăm mandria să ne cuprindă – Domnul ne trimite ceva umilitor în viaţă pentru a ne readuce „cu picioarele pe pămant”. Cu cat avem mai multă mandrie în noi înşine şi cu cat considerăm realizările noastre mai mari, cu atat mai convingător va fi lucrul care ne va reaminti că nu avem decat „picioare de lut”.
Acest adevăr este pe deplin ilustrat de textul biblic de azi. Cel ce se laudă va fi înjosit. Cel ce se slăveşte pe sine va fi umilit. Dacă ai început să te lauzi, ai grijă! Mandria duce la pieire, şi trufia te va face să cazi. – D.C.E.

„Nu mă lăsa. Doamne, să mă mandresc vreodat
Cu toate talentele ce Tu mi le-ai dat.
Ştiu că din roadă succesului n-as gusta,
De n-ar fi tot, prin mila şi-ndurarea Ta. „– D.J.D.

„Cel ce stă la înălţime in propriile aprecieri este foarte departe de varf„

Painea zilnica

Publicitate