Mă apasă bătrânețea

Motto: Ps. 71/18: „”Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la
bătrânețea căruntă, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum
și puterea Ta neamului de oameni care va veni!”” Amin!

M-apasă bătrânețea din creștet până-n călcâie
Și nevăzutele poveri sunt tot mai grele,
Doar sufletul mi se îndârjește să rămâie
Copilul de la începutul existenței mele.

Vigoarea trupului – uitându-mă înapoi –
S-a împuținat mereu pe-al vieții drum…
E plin de râvnă duhul, și sufletu-i vioi –
Dar carnea e neputincioasă acum.

Însă nădejdea vie care îmi dă un rost
Și-mi dă tărie spre cer să mă avânt,
E dragostea lui Dumnezeu care mi-a fost
Turnată în inimă de Duhul Sfânt.

Să rămân în dragostea Lui, mi-este dorința,
Căci El a pus în mine gândul nemuririi…
Și tot prin dragoste lucrează și credința –
Iar prin credință am nădejdea mântuirii.

Chiar dacă anii care îi port acum în spate
Și-au pus amprenta – trupul istovindu-l,
De la calea cea dreaptă nu mă voi abate
Ci, Îi voi sluji lui Dumnezeu, slăvindu-L.

Cu frică și cutremur, păzi-voi legământul
De a-L urma în veci pe Domnul meu iubit
Și inima mi-o plec să împlinesc Cuvântul:
Pe Calea mântuirii să merg pân’ la sfârșit.

Deși mă simt bătrân și obosit trupește
În duhul minții mă înnoiesc mereu –
Și sufletul, în Domnul, mi se înveselește
Că am rămas și sunt copil de Dumnezeu.

Ioan Vasiu

O sete dupa lapte

Text: 1 Petru 1:22 – 2:3

„…ca nişte prunci născuţi de curand, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mantuire…” 1 Petru 2:2

In textul biblic de astăzi, apostolul Petru ne atrage atenţia asupra statorniciei Cuvantului lui Dumnezeu. El ne reaminteşte că iarba se usucă şi floarea cade, dar Cuvantui lui Dumnezeu rămane  în veci. De aceea el este un standard neschimbabil pentru comportarea corectă. Trebuie să lepădăm orice răutate, orice vicleşug şi orice fel de prefăcătorie, de pismă şi de clevetire şi să dorim laptele duhovnicesc al Cuvantului.
Cuvantul tradus prin „dorinţă” este un cuvant tare în limba originală.  Poate fi tradus şi prin „a jindui”, sau „a dori cu înfocare”. Fiind născuţi din nou, şi recunoscand Cuvantui lui Dumnezeu ca nepieritor, trebuie să-L dorim cu înfocare aşa cum doreşte laptele un copil de curand născut. Ce vie îmi este şi azi în minte nepoţica noastră Kelsey, care avea doar 8 săptămani. Nou venită pe lume, tanjea după sticluţa ei cu lapte. Ne dădea de ştire cand venea vremea pentru masă. Dacă mămica sau tăticul întarziau cumva, umplea casa cu strigătele ei insistente. Apoi, cand în sfarşit, sosea sticluţa, se avanta spre ea ca spre tot ce era mai valoros. Nu se oprea din supt pană cand nu golea sticla şi dorinţa i se potolea.

Cu aproximativ un an în urmă, fratele unui bun prieten al meu L-a primit pe Cristos. Avea o dorinţă puternică să cunoască tot Cuvantul lui Dumnezeu. De fapt, în ziua cand a fost născut din nou, a stat toată noaptea citind şi studiind evangheliile. Mă întreb de cată vreme, atat eu cat şi tu, nu mai suntem atat de însetaţi după Cuvantul lui Dumnezeu?
Doamne, ajută-ne să ne dezvoltăm o astfel de sete după laptele curat al Cuvantului Tău. – D.C.E.

„Dă-mi, Doamne, o dorinţă înfocată
Cuvantul Sfant să nu-l uit niciodată,
Ci să-L ascund în inimă curată,
Piciorul din calea-I să nu mi se-abată.” – Branon

„Cel care gustă numai ocazional din Cuvantul lui Dumnezeu, nu-i va cunoaşte pe deplin gustul niciodată„

Painea zilnica