Pescuirea minunată

Ciprian I. Bârsan

Trudind până în zorii dimineții,
Mă-ndrept cu mreaja goală înspre mal.
Dezamăgit, mulțime de decepții
Pescar pribeag în faliment total.

Mă lupt din greu cu gândul de-ndoială
Dacă-i menirea mea să pescuiesc.
Și-mi fac din nou o scurtă socoteală,
Oare ce șanse am să izbutesc?

Credeam că barca mea și strategia
Și tot ce știu, îmi vor fi de folos.
Acum îmi văd surpată temelia,
Și am nevoie grabnic de Hristos.

Să urce-n barcă, să-L aud cum strigă:
„Copii, ați prins ceva, sau ce-ați făcut?”
Aceeași voce care mă intrigă,
„Arunc-o iar, hai, nu te da bătut!”

Isuse, Tu ești Domnul, poruncește!
Și spune-mi unde mreaja să arunc,
Chiar dacă ochii mei nu văd un pește
Tu știi ce se petrece în adânc.

Tu poruncești și totul ia ființă,
Chiar dacă nu-nțeleg de multe ori.
Și de mă chemi pe ape, prin credință
Păși-voi către Tine până-n zori.

Și, înc-un…

Vezi articolul original 25 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s