Text: Psalmul 122
„Mă bucur cand mi se zice: „Haidem la Casa Domnuluil” Psalmul 122:1
Pentru o vreme, în timpul copilăriei mele, cuvintele Psalmului 122:1 scrise pe peretele bisericii noastre, mi-au creat sentimente confuze. Îmi plăcea să mă întalnesc cu prietenii la biserică şi să mă bucur de sentimentul măreţiei şi al grandorii lui Dumnezeu, pe care îl aveam adesea. Dar nu eram în mod particular prea bucuros să merg la biserică, ori de cate ori i se deschideau porţile, în zilele acelea, rugăciunea pastorală dura 20 de minute, şi predicatorii obişnuiau să coboare foarte adanc, să stea acolo mult timp şi să iasă extenuaţi. Dar azi, sunt foarte mulţumitor lui Dumnezeu că am crescut într-o casă unde mersul la biserică era o obligaţie. Această practică a avut un impact adanc în viaţa mea. Psalmistul a spus că era bucuros atunci cand era invitat să se alăture pelerinilor în drumul spre Templul din Ierusalim. Era deosebit de încantat să se simtă una cu credincioşii din toate cele 12 seminţii ale lui Israel. Era plin de bucurie si de dragoste în actul închinării, încat tanjea de dorul păcii Ierusalimului, dorind pacea şi bogăţia binecuvantărilor divine pentru cetăţenii lui. Cand mergem Ia biserică din motive corecte si cu o atitudine corectă, aducem glorie lui Dumnezeu şi primim învăţătură, mangaiere şi suntem îndemnaţi la noi acţiuni spirituale. Pe langă acestea, îi încurajăm pe alţii şi primim încurajare de la ei.
Fă din frecventarea cu regularitate a bisericii un obicei. Du-te acolo, aşteptandu-te să dai şi să primeşti. Pe măsură ce această practică va deveni o parte integrantă a vieţii tale, credinţa ta va creşte tot mai puternică şi vei deveni o binecuvantare. Curand te vei trezi spunînd: „Mă bucur că este timpul de mers la biserică”. – H.V.L.
„Săptămana nu-i completă pană încă nu păzim
Ziua Domnului în care sufletul să ni-l hrănim.
Ca să ducem crucea vieţii, ajutor primim de sus,
Cand, prin rugă şi-nchinare, avem har de la Isus.” – D.J.D.
„Vino la biserică pentru întărirea credinţei tale„
Painea zilnica