Cu încredere totală

Cu încredere totală
Învingem orice încercări
Putem depăși o boală
E o stare ideală
Cu sfinte manifestări.

Cu încredere deplină
Ne-nfricați spre țel pășim
Călăuziți de o lumină
Spre-a evita orice ruină
Crezul să-l desăvârșim.

Cu încrederea activă
Orice-n lume s-ar ivi
Consacrarea e cursivă
Nu vom merge în derivă
Doar spre Slavă vom privi.

Vor mai fi zile toride
Va mai fi și ger tăios
Dar ferestre vom deschide
Spre Eden, și nu vom vinde
Ce ne-a dat, prin har, Hristos.

Obstacole vor apare
Mai frecvent decât gândim
Dar cu sfântă-ncredințare
Vom sfârși orice lucrare
Scriptura s-o însușim.

Nu ne-abatem de la traiul
Contopit cu Duhul Sfânt
Gestul, faptele și graiul
Să ne-drepte către Plaiul
Revelat prin Legământ.

Îndoială nu există
Când, prin crez, vedem minuni
E o viață ce rezistă
La necazul ce persistă,
La dureri și presiuni.

Când convingerea e tare
Nimeni nu poate fura
Dulcea noastră-ncredințare
Că răsplata va fi mare
Când Raiul ne-a-nconjura.

George Cornici

Ranit pentru a vindeca

Text: 2 Corinteni 1:1-14

„Binecuvantat să fie Dumnezeu… care ne mangaie în toate necazurile noastre…” 2 Corinteni 1:3,4

Dumnezeu poate să îngăduie să fim răniţi, ca prin vindecarea pe care ne-o dă să ne facă vindecători ai altora. Apostolul Pavel declară că Dumnezeu „ne mangaie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mangaierea cu care noi înşine suntem mangaiaţi de Dumnezeu, să putem mangaia pe cei ce se află în vreun necaz” (2 Cor. 1:4). Nenumăraţi oameni ai lui Dumnezeu au suferit boli, greutăţi, şi adversităţi, care i-au pregătit pentru a le sluji altora. V. Gilbert Beers, un lider creştin foarte respectat, a spus că el şi soţia lui au învăţat semnificaţia versetului din 2 Corinteni 1:4 prin moartea fulgerătoare a fiului lor celui mai mare. Aveau inimile sfaşiate, dar pe măsură ce săptămanile treceau, au început să simtă vindecarea minunată a lui Dumnezeu. Apoi s-au trezit atraşi în vieţile altor fiinţe rănite ca şi ei. Beers a scris: „Am început să descoperim, în lunile care au urmat, că am ajutat la vindecarea altor fiinţe rănite, într-un mod cum nu mai făcusem pînă atunci”.

Nu trebuie să-I cerem lui Dumnezeu să ne rănească, frangandu-ne inima, prin dureri sau prin persecuţii. Durerile vor veni. Trăind într-o lume păcătoasă, suntem condamnaţi să suferim mai devreme sau mai tarziu. Dar putem fi siguri că Dumnezeu va lăsa durerea spre binele nostru. Crezand acest lucru din toată inima, vom avea mangaierea lui Dumnezeu, vindecare şi pace. Prin durerile noastre şi experimentînd purtarea Sa de grijă plină de har, vom putea deveni mai bine echipaţi ca pană atunci, pentru a aduce mangaiere şi vindecare altora. – H.V.L.

SUGESTIE DE ACŢIUNE
Gandiţi-vă la încercările prin care aţi trecut pană acum.
Cunoaşteţi pe cineva care trece acum prin aceleaşi lucruri?
De ce să nu-i trimiteţi o carte poştală sau să-i daţi un telefon, ca să-l încurajazţi.

„Suferinţa poate pregăti pe creştinul obişnuit pentru lucrări neobişnuite„

Painea zilnica