Rugăciunea, arma mea!

Doamne stau în rugăciune
Căci ea este arma mea
Multe am Isus a-Ți spune
Căci mi-e frântă inima

Păcatul, rău mă apasă
Deloc, nu sunt mulțumit
Doar de ce-am făcut îmi pasă
Mă gândesc la al meu sfârșit

Eu vreau să rămân cu Tine
Însă lupta este grea
Vreau să fac tot ce e bine
Să veghez la viața mea

Lupta ce o duc cu mine,
Mă doboară, mă sfârșește
Și am nevoie de Tine
Duhul Tău, mă întărește

Zi de zi mă pregătesc
Răul, să pot să-l înfrunt
Dar uneori mă trezesc
Că tot mai rău, mă afund

În păcat și nepăsare
Apoi, mintea îmi vuiește
Inima încă mă doare
Dar Duhul Tău, mă zidește

Și iar mă gândesc Părinte
Cum să fac și să îndrept
Spre cele trainice, sfinte,
Să pornesc și să aștept

Ajutorul Tău în toate
Fără el, nu voi răzbi
Căci victoria nu se poate
Fără Tine dobândi

Eu a rugăciunii cale
O aleg, să pot răzbi
A Ta milă și îndurare
O cer și voi birui

Ce sunt eu? sunt doar țărână
Fără Tine, nu-s nimic
Ține-mă în a Ta mână
Chiar de-s neînsemnat și mic

Prețu-mi crește doar cu Tine
Că-mi dai din valoarea Ta
Te îndură și de mine
Căci nu am pe nimenea

Stânca mea să fii, Isus
Și învingător, voi fi
Voi trăi la Ceruri sus
Voi trăi în veșnicii!

 Florența Sărmășan  

Semneaza condica

Text: Daniel 6:1-17

„(Daniel) de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte. „Daniel 6:10

Unul din profesorii mei de seminar, Charles W. Koller, punea mare accent pe valoarea „rugăciunii de seara”. În una din cărţile sale, el dă o ilustraţie referitoare la importanţa încheierii fiecărei zile în prezenţa lui Dumnezeu. El scrie: „ Cu ani în urmă, înainte de-a apărea ceasurile electrice , am primit un dar minunat şi scump, un ceas de perete. Arcul principal al ceasului era prea aproape de parghia de ajustare a vitezei, astfel că ceasul ori era prea înainte ori prea în urmă cu ceva – niciodată nu mergea exact. Am folosit acest ceas mulţi ani. Cum a fost posibil? Aveam un ceas de buzunar, o bijuterie nu alta, care mergea cu exactitate şi în fiecare seară, înainte de-a merge la culcare obişnuiam să potrivesc după el ceasul mare de perete. Astfel nu era niciodată prea greşit – ca şi creştinii cu adevărat dedicaţi lui Cristos – niciodată desăvarşiţi, dar care se corectează în fiecare seară cand conştienţi semnează condica lui Dumnezeu la ieşirea din activitatea zilei, înainte de-a merge la culcare”.

Daniel ne-a dat un exemplu minunat, de felul în care putem face acest lucru pe parcursul întregii zile. El „a îngenuncheat” de trei ori pe zi. Desigur, putem să înganăm o rugăciune tăcută oricand şi în orice loc – în timp ce ne îmbrăcăm, mancăm sau chiar cand conducem maşina. Dar Daniel a demonstrat că există o mare nevoie de un timp mai îndelungat pentru rugăciune, atunci cand suntem în afara lucrurilor care ne distrag atenţia. Acest timp ar trebui să includă şi sfarşitul zilei, cand să vorbim cu Domnul. Acesta ne va linişti inimile şi ne va ajuta ca să adormim în pace în paturile noastre.
Cand a fost ultima oră cand „ai semnat condica lui Dumnezeu?” –

„În binecuvantatul calm al înserării
Mă-ntorc din lumea trudei şi-a deşertăciunii.
Ce plăcut să ai un colţ tăcut şi primitor,
Unde să stai plecat în taina rugăciunii.”– Bullock

„Nici o zi nu este completă fără a vorbi cu Dumnezeu„

Painea zilnica

Cu Tine, Doamne mai sfârșesc o zi

Ciprian I. Bârsan

Cu Tine, Doamne…

Cu Tine, Doamne mai sfârșesc o zi
Și noaptea o aștept cum se cuvine
Deși mi-e trupul obosit de muncă
Sunt fericită căci ai fost cu mine!
A fost o zi cu doruri neștiute
Cu zâmbet și suspin…cu încercări
Dar Tu m-ai însoțit și ai lăsat
Belșug de har și binecuvântări!
Cu Tine, Doamne-am mai făcut un pas
Pe calea ce spre ceruri mă îndreaptă
Și dacă uneori m-am poticnit
Ai fost acolo…Prieten dar și Tată
De-aceea iar m-aplec cu umilință
Să-Ți mulțumesc de ziua ce-a trecut
Să-Ți mulțumesc că m-ai vegheat pe cale
Și în furtună Tu mi-ai fost un Scut!
Se lasă noaptea…umbrele prind viață
Cu-ngrijorări și temeri…Cum va fi?
Rămâi cu mine…somnul îmi veghează
Și mâine vom începe-o nouă zi!

Maria Luca

Vezi articolul original