1.Pe cruce sus, pe lemnul de durere ,stau si privesc la acest bland strain.
Ce-si petrecea printre cei muritori, momentele finale..dar ce chin..
Ce groaznica durere , ce pedeapsa..ce a facut de-i e sortit asa..
Viata-n lumea aceasta s-o sfarseasca..?de ce sa moara ?..cine-l acuza .?
2.Eu merit..am facut atatea lucruri ..imi e rusine de trecutul meu..
Sunt pedepsit pe drept , dar El..sarmanul..al cui pacat il duce asa de greu..?
E asa de bun si sufera-n tacere , nici un cuvant..nimic nu a vorbit..
E atata dragoste-n a lui privire..desi, de lovituri, trupu-i zdrobit.
3.Spre cer ..incet.. privirea isi inalta ,un ajutorasteapta.. suspinand..
Dar parca Cerul e inchis.. si-n taina..isi pleaca capul , parca e infrant..
Si mai aud si vorbele acelor , ce necurmat ,cu ura l-au lovit ..
„Daca esti rege ,da-te jos din cuie..as vrea sa fiu si eu azi mantuit !! „.
4.In sinea mea…
Vezi articolul original 255 de cuvinte mai mult
Dumnezeu e în control 