
Străjuit de luna-n doliu
Stă-ngropat în loc tăcut,
Cel ce-a semănat iubire,
Și doar bine a făcut.
Sunt trei zile încărcate
De suspans și de mister,
Așteptând să dovedească,
Faptul că-İ venit din cer.
Vin femei îndurerate
Ținând zorile în brațe,
Poate vor găsi fărâma,
De speranță, să se-agațe.
Însă griji, tristeți și lacrimi,
Gânduri negre de departe,
Le-nsoțeau; ,,dar cine oare,
Va da piatra la o parte „?
Când ajung, minune mare;
Văd mormântul descuiat,
Și un înger ce le spune,
Că ISUS A ÎNVIAT.
,, Nu vă temeți, știu dorința.
Ce în inimi ați purtat
Dar Isus nu-İ în mormânt
Azi, din morți A ÎNVIAT „!
,, A lăsat aici veșmântul
Giulgiul ce-a fost pus în două.
Moartea a învins prin moarte,
Și-ambrăcat o haină nouă”!
Și plecând cu vestea care,
Îngerul din cer le-a spus,
Printre frici și bucurii,
Le-a întâmpinat Isus.
Nu știau ce să mai…
Vezi articolul original 71 de cuvinte mai mult