O zi liniștită!

Ciprian I. Bârsan

Trăimo vreme cumplită, grozavă, totul se desfășoară rapid, nu avem timp, acționăm instinctiv, de aceea se întâmplă să greșim și să eșuăm lamentabil.

Trudim, muncim, iar când ar trebui să ne bucurăm de roade, acestea dispar în neant, în neființă, năruind visele noastre.

Ne lăsămtârâțide valul lumii, curentul este atât de puternic încât nu ne mai putem împotrivi! Neagităm, agasăm, aplaudăm, asudăm, ne trezim că apărăm minciuna doar de dragul artiștilor și asuprim adevărul doar că vrem să ascultăm de cei mai vocali…

În tăvălugul acesta de știri, contraștiri, zvonuri, vorbe rostite printre dinți, cu înverșunare mă întreb încet, înfricoșat „oare care este treaba mea?”

Treaba ta este să:

*PROMOVEZIadevărul

* SăPĂRĂSEȘTIpăcatul

* SăPĂȘEȘTIprin credință

* Să tePOCĂIEȘTIde păcatul personal….

O zi liniștită!

Cu dragoste,

Ciprian Bârsan

Vezi articolul original

Mi-e inima-mpăcată

Mi-e inima-mpăcată
Slujind pe Salvator
Nu e întemnițată
E prinsă-n sfânt fior.

În timpuri de ocară
Era robită greu
N-avea nici primăvară,
Nici mană pe traseu.

Era prizoniera
Doctrinei din infern
Nu-i plăcea atmosfera
Slăvitului Etern.

Dar a primit Lumina
Cu-al ei efect divin
Să ia cu Fiul Cina,
Să schimbe-al ei destin.

A fost armonizare
C-un plan dumnezeiesc
Și-a dat apoi crezare
La tot ce e ceresc.

Și-acum e-n siguranță
Și pe dușmani iubind
În orice circumstanță
Pe Creator slăvind.

Mi-e inima predată
Și vrea onor să dea
Celui ce-a fost odată
Zdrobit pe-o cruce grea.

Și liniștea și calmul
În ea s-au așezat
De-aceea cântă psalmul
Cel mai interpretat.

Mi-e inima unită
Cu Mirele ei drag
Și-așteaptă fericită
Cel mai sublim meleag.

George Cornici

Pastrezi pacea?

Text: Efeseni 4:1-6

„…căutaţi să păstraţi unirea Duhului prin legătura păcii „Efeseni 4:3

Cat de plăcut este pentru Domnul ca poporul Lui să trăiască împreună în unitate! Cu toate acestea, există multă ceartă, muşcături şi luptă care continuă în unele biserici. Într-o manăstire din Germania, nu departe de Babenhausen, sunt
expuse două perechi de coarne de cerb care stau permanent încrucişate. Au fost găsite în poziţia aceasta cu mulţi ani în urmă. Se pare că animalele s-au luptat sălbatic şi coarnele lor s-au încrucişat aşa de tare că n-au mai putut fi desfăcute. Rezultatul a fost că amandoi cerbii au murit de foame. Cineva a comentat: „Aş duce aceste coarne în fiecare casă şi şcoală ca să fie un semnal de alarmă pentru cei care se luptă pană la ultimul efort pentru a-şi impune punctul lor de vedere. Le-aş duce în fiecare biserică pană ce mesajul lor tăcut ar pătrunde adanc în inimile celor care îşi găsesc plăcerea de a-şi încrucişa coarnele cu alţi creştini, la cel mai mic act de provocare”.


În Neemia 5, putem citi că israeliţii, din egoism, se tratau urat unul pe altul. Neemia i-a mustrat pe conducători şi le-a spus să facă imediat restituirea şi repararea răului comis. Ei au răspuns cu umilinţă: „Le vom da înapoi şi… vom face cum ai zis”, după care întreaga adunare a spus: „Amin!” şi L-au lăudat pe Domnul (Neemia 5:12, 13). Poporul a acceptat mustrarea lui Neemia şi a început să trăiască în pace unul cu altul.
Fie ca toţi care II cunoaştem pe Domnul „să păstrăm unitatea Duhului prin legătura păcii” (Efeseni 4:3). Este singura modalitate prin care vom avea pace în biserică!        – H.G.B.

Binecuvantează, Doamne, adunarea,
Te rugăm cu lacrime curate
Să trăim mereu cu dragoste-mpreună
Şi în sfantă dulce unitate.   ”      – Fennema

„Nu-i loc în grădina lui Cristos pentru mărul discordiei

Painea zilnica