Text: Ioan 20:19-23
„în seara aceleiaşi zile, …pe cand uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica iudeilor, a venit Isus… ” Ioan 20:19
Imaginaţi-vă emoţiile contradictorii ale ucenicilor din ziua învierii, înainte ca Isus să apară în mijlocul lor. Credeau cu toţii că Domnul lor murise. Se temeau de iudei, astfel cand ei se întalneau în secret, încuiau uşile. Cu toate acestea, o speranţă le starnea inimile din momentul cand au auzit că mormantul era gol. Apoi, în ciuda uşilor încuiate, Isus a stat în mijlocul lor. Primele Lui cuvinte au fost: „Pace vouă!” (Ioan 20:19).
Unii dintre noi avem uşi emoţionale sau spirituale „încuiate” în vieţile noastre. Poate fi duşmănia pe care o ţinem ascunsă de multă vreme. Poate fi o ofensă sau o rană adancă pe care o purtăm înăuntrul nostru de ani de zile. Poate fi o amintire urată şi teribilă din copilărie, care ne rupe legăturile cu oamenii. Poate fi chiar un sentiment de manie, pe care-I nutrim faţă de Dumnezeu, pentru cele ce ni s-au întamplat cu ani în urmă.
Aceste uşi încuiate ne ţin închişi în lumea noastră mică şi plină de frică. Ele ne împiedică să creştem spre maturitate şi să cunoaştem fericirea. Dar uşile încuiate nu L-au putut împiedica pe Domnul şi nu-L pot opri nici azi. Emoţia pe care o simţi, scanteia de speranţă ce o ai, vine de la Duhul Sfant. încurajează-le! Nu te teme să vorbeşti cu Isus. Varsă-ţi inima înaintea Lui şi spune-I exact ceea ce simţi. La vremea pe care o va alege, El va pătrunde prin aceste uşi încuiate, aducandu-ţi iertarea, vindecarea şi fericirea. Numai în felul acesta vei cunoaşte adevărata semnificaţie a cuvintelor: „Pace vouă!” – D.C.E.
„Isuse, Tu Om al durerii
Ce-ai suferit pentru mine,
Doar ochii Tăi pot să vadă
Rana-mi ascunsă-n ruşine. „ – Twells
„Dacă Isus este ţinut afară, atunci înăuntru trebuie să fie ceva rău„
Painea zilnica
Dumnezeu e în control 