Text: Ioan 14:1-6
„Şi după ce Mă voi duce si vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, să fiţi şi voi.” Ioan 14:3
Cei mai mulţi dintre oameni vor să meargă în cer. Ei speră că, într-o zi, cumva, vor intra pe „porţile de mărgăritar”. Dar cuvantul speranţă, aşa cum este folosit în Biblie, este mult mai mult decît o dorinţă puternică. El înseamnă „aşteptări sigure.” El nu lasă loc îndoielii.
Aceasta a fost speranţa care i-a umplut inima lui Rowland Hill, predicatorul din Londra care a exercitat o puternică influenţă în a doua parte a secolului al 18-lea, atît prin predicile pe care le-a ţinut în aer liber, cat şi prin acelea din Surrey Chapel. Ultima dată cand Hill a predicat în biserica aceea, a rămas după terminarea serviciului pană ce au plecat toţi, în afară de îngrijitorul clădirii. In timp ce se plimba încoace şi încolo pe culoarul dintre bănci, îngrijitorul I-a auzit repetînd cu profundă convingere cuvintele unui imn: „îl voi vedea acolo, O cat este de frumos! El nu va fi în glorii şi să mă lase jos”. De unde avea Rowland Hill o asemenea nădejde? Pentru că experimentase ceea ce spune un alt verset al cantării: „In locul meu pe cruce, Isus purtă păcatul. Şi-acum sant liberi, şi robul şi chezaşul”.
Da, noi, cei care ne-am încrezut în Cristos, avem siguranţa că vom merge în paradis. Putem spune: „El a murit în locul meu – luand asupra Sa mania Dumnezeului sfant şi drept – şi acum Dumnezeu mă vede pe deplin identificat cu Fiul Său”. Ne putem bizui pe cuvintele lui Isus spuse ucenicilor Săi: „Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi”. Aceasta este o siguranţă pentru orice creştin. Nădejdea noastră că vom merge în ceruri este o speranţă sigură. – P.R.V.
„Sunt al Lui şi cred făgăduinţa Sa:
Toţi ne-om strînge iar, la al vieţii rau curat,
In sfanta, glorioasa-mpărăţie,
Şi greul vieţii fi-va un trecut uitat. ” – Smith
„Să fii salvat aici înseamnă să fii în siguranţă dincolo.„
Painea zilnica