Două măsuri

Ciprian I. Bârsan

Două măsuri înseamnă amăgire
Două cărări înseamnă rătăcire
Doi poli opuși înseamnă dezbinare
Iar două fețe-ascunse, înșelare

N-ai cum sluji la fel la doi stăpâni
Și nici culege flori din mărăcini
N-ai cum să faci din soare lună
Nici din iluzii și închipuiri cunună

Există legi morale și divine
Pe care universu-ntreg le ține
Porunci de însuși Dumnezeu lăsate
Ce au aici o mare-nsemnătate

Nu poți urma două credințe
Cum din nisip nu poți să faci semințe
Nu poți să-i spui binelui, rău
Și nici să râzi atunci când treci prin greu

Toate în univers își au un rost
Și tot ce-ncalci aici are un cost
Lucrează deci după a cerului măsură
Si mergi pe linia trasată de Scriptură

Nu poți să fii urmaș al lui Avram
Urmând ‘n-același timp calea lui Balaam
Te poți numi cu-adevărat creștin
Doar când te lași de-apucături, ce rob te țin

– Amin –

Vezi articolul original 2 cuvinte mai mult

Pledoarie pentru crez

La moara lui Felix

Derulez imagini dănțuind vivace
Dintr-o lume care pare-un carnaval,
Lume ce-ntr-un iureș face și desface
Sub deviza zilei: superficial!
 
Priponind gândirea de un „ce se poartă”
Dăm identității straie de angro,
Și în existența devenind deșartă
Strigă rațiunea: lume, încotro?
 
Se tocește, parcă, și-ascuțișul minții
Cu idei „de-a gata”, gânduri „la pachet”,
Și de starea asta ținem strâns cu dinții
Prinși de platitudini ca de un magnet.

 
Pojghița se poartă, sau poate spoiala,
Ascunzând dramatic drumul către miez,
Dar dezastrul vine doar atunci când boala,
Molima aceasta se-ntinde pe crez.
 
Fără profunzime, moartă ni-e credința,
Fără cunoștința tainelor adânci,
Fără înălțimea ce-o dă-n zbor voinţa,
Fără fermitatea neclintitei stânci.
 
Afirmându-ți crezul, ieși din lumea plată
Părăsind curentul uniformizant,

Lăsând „ce se poartă” la…„a fost o dată”
Pentr-o viață nouă și un trai vibrant!
 
Nu pentru senzații, nici adrenalină,
Nu pentru că-i trendy, super sau…

Vezi articolul original 15 cuvinte mai mult

Psalmul 53

Numai nebunu-n inima lui spune:
”Nu este Dumnezeu!”, să-L întărâte
Căci oamenii stricatu-s-au în lume
Și-au săvârșit fărădelegi urâte.

Iar Domnul stă privind din înălțime
Să vadă omul care L-a făcut
De este cineva să facă bine
Pe Dumnezeu să-L caute priceput.

Că s-au stricat cu toții, rătăcesc
Nici unul nu-i măcar să facă bine
Și rele, fără minte săvârșesc
Și sunt mâncați cum se mănâncă-o pâine.

Dar ei, care pe Dumnezeu nu-L cheamă
Nu vor putea nici un cuvânt să zică
Atunci vor tremura cu toți de spaimă
Fără-a avea vreo pricină de frică.

Domnu-a lor oase o să risipească
Și-atunci tu îi vei face de rușine
Pe-ai tăi potrivnici ce-o să tăbărască
Căci Domnul lepăda-I-va de la Sine.

O, cine-are să facă să pornească
Din muntele-ncărcat de fericire
Și, din Sion venind, să se ivească
Lui Israel măreața izbăvire?

Când Dumnezeu va readuce-n glie
Pe prinșii de război în țara Sa
Da, Iacov fi-va plin de veselie
Și-atunci Israel se va bucura.

Daniel Hozan

Fericit si sanatos

Text: Proverbe 15:1-15

O inimă veselă este un bun leac. ”           Proverbe 17:22

Titlul unui articol de ziar, mi-a tras atenţia: „Stresul şi bolile inimii”. Se spunea că stresul contribuie la producerea bolilor de inimă. De mulţi ani, se recunoştea că stresul contribuia la depunerea unor substanţe pe pereţii arterelor, in unele cazuri, aceste blocaje produc dureri, crize şi atacuri de inimă. Pînă acum, adevărata cauză care provoacă aceste blocaje i-a încurcat mult pe specialişti. Conform articolului, o echipă de specialişti de la Universitatea Purdue au descoperit că nişte substanţe chimice din creier, „asemănătoare narcoticelor, joacă un rol esenţial în aceste boli”. (Narcoticul este definit ca substanţa ce produce odihna sau inactivitatea.) Henry U. Bryant, şeful grupului, a spus că narcoticele naturale ale trupului acţionează ca „o legătură obişnuită între anumiţi stimuli de stres si bolile cardiovasculare.” Ştirile, în conluzie, spuneau că în ciuda acestor descoperiri, modul cum influenţează aceste substanţe chimice administrarea colesterolului de către organism, rămîne încă o enigmă.


Cînd Solomon a scris cuvintele din textul de azi, nu avea acces la cunoştinţele pe care le avem azi. Cu toate acestea, el afirmă că „o inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele”. Solomon ştia că un om bine dispus, fără stres şi îngrijorări, nu este atît de înclinat spre probleme fizice ca şi cei îngrijoraţi şi deprimaţi. Cît de important este, de aceea, să ştim şi să ne încredem în Domnul, pentru că „ferice de cine are ajutor pe Dumnezeul lui Iacov” (Psalmul 146:5).        – R.W.D.

Inima ce crede cantă într-una,
Zboară uşoară spre stele;
Izvorul de pace curge mereu
în vremuri bune sau rele. ”        – Anonim.

O inimă veselă bate toată ziua, dar o inimă tristă oboseşte într-o clipă.

Painea zilnica

Pentru sănătatea ta spirituală, nu te lua după zvonuri!

Ciprian I. Bârsan

Pentru sănătatea noastră spirituală, e atât de important să ne oprim din această teribilă goană după vânt.

Analizămcu atenție greșelile predecesorilor, ca să nu mai trebuiască să repetăm acele teribile greșeli;

– Neapropiemsuficient de mult de Dumnezeu ca să putem auzi vocea, fără să mai fim nevoiți să solicităm ajutorul mijlocitorilor;

Ascultămtot, și abia apoi emitem păreri personale.

E ușor să distrugi pe cineva, folosind o informație falsă, deformată sau scoasă din context. Dumnezeu amendează această atitudine nepotrivită. Relația cu un Dumnezeu Sfânt, ne obligă să trăim pe măsura sfințeniei Lui, onorându-L pe Dumnezeu prin:

– Ascultarea de porunci;

– Apropierea de El;

– Atitudinea față de semeni.

Trăirea în sfințenie depinde de modul în care ne raportăm și

împlinim poruncile. Zvonul este unul dintre cele mai distructive păcate umane.

Zvonurile se regăsesc de-a lungul istoriei oamenilor reprezentând un fenomen psihosocial complex. Zvonul este…

Vezi articolul original 218 cuvinte mai mult