Ascultă Doamne strigătele mele
La rugăciunea mea să iei aminte
Și de pe Tronul mai presus de stele
Ascultă-mă te rog, iubit Părinte…
Mă du pe stânca ce e prea înaltă
Și singur Doamne, nu o pot ajunge
Căci Tu mi-ești adăpost, inima-mi saltă
Puternic turn, vrăjmașul să-l alunge.
Aș vrea să locuiesc pentru vecie
În cortul Tău, în curțile regale
Și să alerg mereu cu bucurie
La adăpostul aripilor Tale.
Căci, Dumnezeule, cu-așa iubire
Tu juruințele-mi asculți anume
Și-mi dăruiești aleasa moștenire
Acelor ce se tem de al Tău Nume.
Tu împăratului i-adaugi zile
”Lungească-i-se anii pe vecie!”
‘Naintea Ta cât fi-vor cerurile
Rămână pe-a-lui scaun de domnie.
O Doamne fă ca marea-Ți bunătate
Și-a Ta credincioșie neclintită
Ca să vegheze-asupra lui prin toate
Să poată duce-o viață liniștită.
Atuncea voi cânta fără-ncetare
Numele Tău și-a Tale biruințe
Și zi de zi cât voi trăi sub soare
Voi împlini a mele juruințe.
Daniel Hozan