Când simți că cerul

Când simți că cerul e departe
Că sufletul e tot mai greu
Când simți că ai renunța la toate
Și vezi doar noapte în jurul tău…
Când nu mai poți vedea cărarea
Și pașii ți-s nesiguri iar
Când nu-ți mai recunoști purtarea
Când nu mai poți vorbi, măcar…

Când simți că totul se dărâmă
Și parcă timpul stă în loc
Pe marea vieții e furtună
Și dincolo de mare, foc.
Când tot ce încerci, nu funcționează
Și pare că te apropii de final
În viața ta, poate nimic nu mai contează
Și orice poți schimba, e în zadar

Cunoști aceste sentimente, oare?
Și înțelegi la ce m-am referit?
Ești doar un om, dar recunoaște când te doare
Căci cineva de Sus, te-a auzit.
E Cineva care cunoaște starea
Care te vede jos, care înțelege…
Dacă dorești să-Ți fie El salvarea
Nu amâna acum, ci alege!

Chiar de ești orb, El îți va da vedere!
El Dumnezeu, va fi lumina ta
Chiar de ești frânt și nu ai mângâiere
Cheamă-L, să-ți șteargă lacrima.
Căci Dumnezeu nu te va da deoparte
El nu te va respinge niciodată…
Că și atunci când te-ai rugat în șoapte
A auzit; și grija ta o poartă

Cheamă-L mereu în rugăciune
Să stai doar în prezenta Lui
Căci n-a promis că vor fi toate bune
Dar vrea ca mai întâi totul să-i spui.
El va lucra. Și azi e lângă tine!
Îți vede lacrima și știe gândul tău
Alege astăzi; și alege bine!
Eu am ales. Eu stau cu Dumnezeu.

Viviana Muha  

Ne putem ruga oriunde

Text: Iona 2

„Iona s-a rugat Domnului, Dumnezeului său, din pantecele peştelui.„Iona 2:1

Pentru a vorbi cu Dumnezeu, creştinii nu trebuie să meargă la biserică sau să îngenuncheze la altarele ei. Iona s-a rugat din pîntecele unui peşte. Daniel s-a rugat în camera sa (Daniel 6:10). Isus S-a rugat pe cruce (Luca 23:34).
Această idee a fost ilustrată foarte frumos într-un articol de Joseph Bayly, care spune că o organizaţie creştină a primit un imobil impunător în Chicago, pe malul Lacului Michigan. Sistematizarea oraşului a aprobat ca această clădire să fie folosită drept cartier general al acestei organizaţii, dar unii dintre vecini au obiectat şi au dus cazul în tribunal. Directorul pentru probleme de afaceri al organizaţiei, William Peterson, a fost chemat în instanţă. „Pentru ce veţi folosi sala mare de la etajul doi?” a fost întrebat. El le-a spus că ea va fi folosită de comitetul de conducere de cîteva ori pe an, dar că ea va fi folosită zilnic pentru rugăciune de către personalul organizaţiei.

„Cum o să vă rugaţi acolo?” a întrebat avocatul. „Veţi instala un crucifix sau un fel de altar de închinăciune? Eu sînt evreu; şi nu cred c-o să aveţi un altar cu steaua lui David”. „N-avem nevoie de asemenea lucruri”, a spus apărătorul. „în calitate de creştini, noi ne putem ruga în orice loc.”
„Chiar şi în această sală a tribunalului?” a întrebat avocatul „Desigur,” a spus Peterson. „M-am rugat aici toată dimineaţa.” Tribunalul a aprobat decizia secţiei de sistematizare.
Da, uşa rugăciunii este mereu deschisă. Ne putem ruga în şcoală, la serviciu, în timp ce conducem maşina (cu ochii deschişi, bineînţeles), pe marginea patului unui spital, într-un azil de bătrîni, lîngă leagănul unui copil. Ce mîngîiere este să ştim că noi, creştinii, ne putem ruga în orice loc! – D.C.E.

„Nu este timp din noapte sau zi
Să nu poată auzi cînd ne rugăm.
Nu-i celulă, sau loc, să nu putem
Harul Domnului Isus să-l implorăm.”        – D.J.D.

„Oriunde pot schimba,
orice îngrijorare în rugăciune si închinare.„

Painea zilnica