Pentru ce?

Pentru ce gemi şi-n van te frămânţi?
Suflete scump, din nou o să-I cânți,
Nu vezi tu cum El, blând, aşteaptă
Să-L cauţi, spre El doru-ndreaptă!

Pentru ce, zdrobită, inimă plângi?
Pierdutele cioburi să-ţi strângi!
Alungă-ţi oftatul amar şi sihastru,
Căci El le preface în vas de-alabastru.

Pentru ce cauţi ‎mângâiere şi-alin
La porţi ferecate în pragul străin?
Braţele Lui înspre tine-s întinse,
El ştie durerea iubirii respinse‎!

‎Pentru ce cheltui pe ce nu hrănește?
‎Nesăbuinţa ta Îl mâhneşte!
Pentru ce bei din izvor otrăvit?
Dă-I Lui povara ce te-a gârbovit!

Pentru ce gemi şi-n van te frămânţi?
Suflete scump, din nou o să-I cânți!
Nu vezi tu cum El, blând, aşteaptă
Să-L cauţi, spre El doru-ndreaptă!

Olivia Pocol