El-Elohe-Israel.

Ciprian I. Bârsan

Și acolo, a ridicat un altar, pe care l-a numit El-Elohe-Israel.

Geneza 33:20 VDC

Iubesc Scriptura pentru că în momentele de cumpănă, Dumnezeu îmi transmite cuvânt deînvățătură, măîndrumă, îmiînvioreazăsufletul și mă ajută să-Iînțelegvoia!

Iubesc Scriptura pentru că îmi prezintă situații reale de viață, personaje dezbrăcate de artificial, nu există ficțiune, fantezie sau frumusețe cosmetizată. Biblia ne vorbește despre oameni la fel ca și mine care au trăiri intense, care trudesc sau trădează! Un astfel de personaj este Iacob, un fugar, fricos…

Versetul ne vorbește despre o practică interesantă, importantă din istoria biblică: contrucția de altare! Pietre peste pietre, ridicate cu un scop precis: aducerea aminte a protecției, promisiunii sau puterii lui Dumnezeu. De obicei, aceste altare ridicate în scopul închinarii adresate lui Dumnezeu, îndreptate spre Dumnezeu aveau un nume, un nume semnificativ ce amintea de un eveniment sau de o faptă evlavioasă…

Vezi articolul original 93 de cuvinte mai mult

Sonet de decembrie

La moara lui Felix

 Decembrie e poarta către iarnă,
 Cu țurțurii ce-n streșini scânteiază
 Când soarele-i sărută la amiază,
 Ițit din neguri ca dintr-o lucarnă.
  
 Cu aburii din caii ce nechează
 Când sania troienele răstoarnă,
 Și cerul plumburiu ce stă să cearnă
 Un strai de-argint cu care decorează.
  
 E luna-n care se-mpletesc colinde
 Cu clinchetul sublim, ca o chemare,
 Și raza stelei ce vestind se-aprinde.
  
 Și-atunci rostim cu-a Nașterii vibrare
 Când spiritul Crăciunului ne prinde:
 Această lună-i toată... sărbătoare!
  
 Simion Felix Marțian 

Vezi articolul original

Crăciun= Transformări totale

Schimbări totale a produs
Primul Crăciun și după-aceea
Gândul uman a fost condus
Spre împlinirea cea de Sus
Când s-a înflăcărat Scânteia.

Ce transformări, ce rezultate
Avut-au loc în Israel
Dar și în străinătate
Și la orașe și la sate
Mulțimi răspuns-au la apel.

În noaptea densă a pătruns
Razele Luminii sfinte
Și-acei ce-n neguri s-au ascuns
Au vrut să afle un răspuns
În tainicele vii cuvinte.

Și vestea bună i-a cuprins
Pe toți ce s-au deschis spre Slavă
Ș creștinismul s-a extins
A fost blamat dar a învins,
N-a vrut să intre în epavă.

Curajul care s-a format
A stimulat pe mulți să meargă
La ieslea unde s-a-ntrupat
Un Prunc, Profet și Împărat
Care spre muritori aleargă.

Cei ce furau în Betleem
La locul plângerii plecară
Să iasă din acest blestem,
Să spună că nu se mai tem
De demoni și de-a lor ocară.

Și câte alte transformări
A cauzat evenimentul
Minuni și fericite stări
Spre Paradis încredințări
Să-nvingă ce dă falimentul.

Mulți nevăzând un sens în trai
L-au acceptat, i-au dat cinstire
Spre Prunc, prin fapte și prin grai
Și n-au mai vrut vreun putregai
Ci doar cântări și Nemurire.

Vreți să cunoașteți transformare
Cum alta n-ați mai cunoscut?
Îmbrățișări dați la-ntrupare
Ea va adus răscumpărare
Și-a șters nevrednicul trecut.

George Cornici

Personalitatea

Dumnezeu e în control

„Ca ei să fie una, cum şi Noi suntem una.” loan 17:22

Personalitatea este acea parte unică, incalculabilă la care ne referim când vorbim despre noi înşine ca fiind diferiţi de oricine altcineva. Personalitatea noastră este prea vastă ca s-o putem cuprinde cu mintea.

O insulă în mijlocul mării poate fi doar vârful unui munte uriaş. Personalitatea este ca o insulă: nu cunoaştem nimic despre marile adâncimi ale fiinţei noastre, de aceea nu ne putem estima corect. Începem prin a crede că putem, dar curând realizăm că există o singură Fiinţă care ne înţelege, şi acea Fiinţă este Creatorul nostru.

Personalitatea este caracteristica omului spiritual, aşa cum individualitatea este caracteristica omului natural). Domnului nostru nu i se aplică termenii de individualitate sau independenţă, ci numai acela de personalitate. „Eu şi Tatăl una suntem.” Natura personalităţii este să fie unită cu o altă personalitate: poţi ajunge la adevărata ta identitate numai…

Vezi articolul original 112 cuvinte mai mult