Istoria unei colinde

Ciprian I. Bârsan

Suntem convinși că, după ce vei citi istoria colindei de mai jos, nu o vei uita niciodată…

Iată că am ajuns din nou vremea colindelor! În general, le cântăm în case sau biserici luminate, încălzite și împodobite sau la colindat, îmbrăcați bine, ieșind din mașini cu încălzire în scaune, între două reprize de sarmale și prăjituri.

În seara aceasta, vă prezentăm una dintre cele mai luminoase, calde, înălțătoare colinde românești. Ea nu a fost compusă în căldura și lumina căminului, ci în întunericul și frigul cumplit al unui lagăr comunist, unde Traian Dorz și Nicolae Moldoveanu erau întemnițați. Istorisirea e un pic mai lungă, dar merită citită. La final, vor fi redate și versurile. Relatarea îi aparține chiar poetului, Traian Dorz și poate fi citită în cartea sa, „Hristos-mărturia mea.” Aici e preluată de pe site-ul oasteadomnului.ro

”Compunerile noastre le făceam acolo într-un mod cu totul neobişnuit, după condiţiile pe…

Vezi articolul original 653 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s