Zbor în toamnă

În bătătură, lângă iaz, la moară,
‎Bătrânul paltin braţele-şi coboară
‎Şi, milostiv, îşi leapădă veşmântul
Simţind că-i zgribulit de frig pământul …
Văzu cum vântu-şi fluieră cântarea,
‎Cum frunzele pornesc să umple zarea
Valsând unduitor, surâzătoare,
Lăsând pe drum tot aurul din soare.
Se prind în horă sprintene, voioase,
‎Se-mbrăţişează-n valuri mlădioase,
‎Apoi se-aştern în fascinant covor
Sporind al toamnei somptuos decor.
Şi când se-aşteaptă ploi şi vânt să vină,
Îşi ţin de cald împrăştiind lumină,
Privesc spre cer cu jind, de jos, din tină,
Ştiu că-n curând o muzică divină
Le va chema la un alt fel de zbor,
Spre-un nou tărâm unde nu-i frig, nici dor.

Olivia Pocol

Credinţa

Dumnezeu e în control

„Şi fără credință este cu neputință să-I fim plăcuți Lui Evrei „11:6

Credinţa în conflict cu raţiunea produce fanatism, iar raţiunea in conflict cu credinţa produce raţionalism. Însă viaţa de credinţa le aşează pe amândouă într-o relaţie potrivită. Raţiunea şi credinţa sunt foarte diferite una de alta; relaţia dintre ele este ca și relaţia dintre natural şi spintual, dintre impuls şi inspiraţie. Nimic din ceea ce a spus Isus Cristos nu a pornit din raţiune naturală, ci din revelaţie, ajungând la limitele la care raţiunea nu poate ajunge. Dar credinţa trebuie încercată înainte ca să devină realitate în viaţa ta. „Ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre bine. ” şi atunci, orice s-ar întâmpla, alchimia providenţei lui Dumnezeu transformă credinţa ideală în realitate. Credinţa lucrează întotdeauna într-un mod personal, pentru că scopul lui Dumnezeu este de a vedea cum credinţa devine reală in copiii Săi.

Pentru orice detaliu al…

Vezi articolul original 165 de cuvinte mai mult