Totul e-n zadar fārā Tine

Totul e-n zadar fārā Tine
Totul se nāruie în lut
Ai pus în noi tot ce-i bine
E har cā Te-am cunoscut.

Ești Suveran peste toate
Te recunoaștem; ești bun
Ne ești și prieten și frate
Oștirile Ți se supun.

Ce-am face fārā Lumina
Trimisā zilnic de Sus?
Ne-ar teroriza vina
Ar fi totul distrus.

Ne-ar cuceri nepāsarea
De n-ar fi dorul ceresc
Ar birui încercarea,
Am trāi ceva grotesc.

O, ce sublimā e starea
În care în duh ne-nchinām
Dar de-i uscatā lucrarea
Doar pleavā noi adunām.

Cum de-am putut câteodatā
Sā stām departe de-altar?
Atunci am vāzut cum se-aratā
Cel mai nemernic coșmar.

Fārā divina prezențā
Ne ducem în jos, în neant
De aceea vrem existențā
Cu zel pentru ce-i important.

Nu ne lāsa fārā Tine
Cel ce din noapte ne- ai scos
Cā-n cele mai grele suspine
Simțit-am suflu-Ți duios.

George Cornici

Rugăciunea în casa Tatălui

Dumnezeu e în control

„Nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?” Luca 2:49

Copilăria Domnului Isus n-a fost o maturitate necoaptă; copilăria Domnului nostru este un fapt veşnic. Sunt şi eu un copil sfânt şi inocent al lui Dumnezeu prin identificare cu Domnul şi Mântuitorul meu? Privesc viaţa mea ca fiind în casa Tatălui meu? Trăieşte Fiul lui Dumnezeu în casa Tatălui Său din mine?

Dumnezeu este singura Realitate permanentă şi poruncile Lui îmi sunt transmise clipă de clipă. Sunt eu întotdeauna în contact cu Realitatea sau mă rog numai atunci când lucrurile iau o întorsătură rea, când ceva nu e în ordine în viaţa mea? Trebuie să învăţ să mă identific cu Domnul meu într-o comuniune sfântă, aşa cum unii dintre noi n-au învăţat s-o facă încă. „Trebuie să fiu in lucrarea Tatălui Meu” (Luca 2:49. KJV) – să învăţ să trăiesc fiecare clipă din viaţa mea în casa Tatălui…

Vezi articolul original 155 de cuvinte mai mult