Dealul căpăţânii

La moara lui Felix

Din încreţirea scoarţei tind spre soare
Piscuri semeţe, ce se pierd în nori.
Imaginea lor plină de grandoare
Te copleşeşte şi îţi dă fiori.

Însă niciunul n-are să rămână
Săpat în cronici şi zidit în legi,
Ca dealul cu aspect de căpăţână
Unde-a venit salvarea lumii-ntrgi.

Un deal anost, lipsit de măreţie,
Că numai crucile creşteau pe el,
Avea, la cumpănă de vremi, să fie
Altar de jertfă pentru Sfântul Miel.

Pe fruntea lui s-a înălţat o cruce,
Ca axă pentru-ntregul Univers,
Pe care-un Fiu la Dumnezeu se duce
Şi izbăvirea vine-n sens invers.

Un deal care a zguduit zidirea
Şi-a-nfăşurat-o-n întuneric greu,
Când se stingea în duh Neprihănirea
Şi Dumnezeu striga spre Dumnezeu.

Din dealul cu aspect de căpăţână
Mai curge sângele izbăvitor,
Pământul sterp a zămislut fântână,
Izvor de dor. Dor tămăduitor.

Simion Felix Marțian
Vulcan, martie 2007

Vezi articolul original

​De ce-l vor oamenii pe Baraba?

Ciprian I. Bârsan

Pentru ca mincinosii se simt bine langa hoti. Iar cei ce jefuiesc cu mintea se simt bine langa cei ce jefuiesc cu mainile.
Pentru ca orice pacatos prefera compania altui pacatos. Iar cel ce-l prefera pe Baraba nu-i cu nimic mai sfant decat Baraba.
De ce-l aleg oamenii inca pe Baraba? Pentru ca important de Paste nu e sa ajungi la biserica ci sa nu ajungi la spital (asa se salutau doi mai deunazi). Adica atentie la tensiune si la glicemie. Pentru ca glumele si alcoolul merg tare bine in compania lui Baraba.
Au tinut romanii post si tin. Covrigi de post si shaworma de post. Si pacate de post. Din pacate…
De ce Baraba? Pentru ca Isus provoaca disconfort. Biserica care propovaduieste iertarea si sfintenia nu se “vinde” atat de bine celor cu inima rece precum se vand congelatoarele la discount de Paste.
Isus a murit pentru toti cei…

Vezi articolul original 381 de cuvinte mai mult

Gând de Paște

Doamne, ce dragoste sfântă, supremă,
Te-a-mpins să cobori înspre noi-mărăcinii,
Să ne ridici de pe inimi păcatul-emblemă,
Când noi împleteam în coroana-Ți toți spinii?

Ce Dumnezeu își jertfește-aureola
În ieslea smereniei, sub crucea căderii,
Ca să ne atragă spre ceruri busola,
Spre viața de sus, în mersu-nvierii?

Ca să Te-nțeleg, prea mica e poarta gândirii,
Privind înspre Tine mi-e sufletul plâns,
Genunchi de-nchinare în locul jertfirii,
Îi plec sub puterea iubirii constrâns.

Ca să Te cuprind mi-e coaja prea-ngustă,
Barierele firii le leapăd cu greu,
Dar vreau să mă dărui, din bobul zdrobirii
Să crească rodind necuprins Dumnezeu.

Gabriela L. 

Lipsa de atenţie spirituala

Dumnezeu e în control

Dar înălţimile tot n-au fost îndepărtate din Israel, măcar că inima lui Asa a fost întru totul a Domnului în tot timpul vieţii lui.

2 Cronici 15:17

Asa n-a mers până la capăt cu ascultarea lui de Domnul; în general, umblarea lui a fost dreaptă, dar nu în întregime dreaptă. Fereşte-te să spui despre vreun lucru: „O. asta nu contează prea mult!”. Faptul că nu contează prea mult pentru tine poate însemna că pentru Dumnezeu contează foarte mult. Nici un lucru nu trebuie să fie lipsit de semnificaţie pentru un copil al lui Dumnezeu. Cât ÎI vom mai face pe Dumnezeu să încerce să ne înveţe ceva? El nu-Şi pierde niciodată răbdarea.

Tu spui: “Ştiu că sunt într-o stare bună înaintea lui Dumnezeu”; si totuşi „înălţimile” rămân; există un lucru în viaţa ta în privinţa căruia n-ai ascultat. Protestezi spunând că inima ta este întru totul a lui…

Vezi articolul original 174 de cuvinte mai mult