Biserica nu poate fi închisă

Biserica nu poate fi închisă
Chiar dacă adunările se-nchid
De veacuri a rămas necompromisă
Chiar dac-a fost hulită, interzisă
Că-n dreptul ei nu oamenii decid.

Biserica nu poate fi stopată
De viruși, pandemii sau vre-un decret
Biserica cea Sfântă și Curată
Din sufete de sfinți este formată
Urmașii lui Isus din Nazaret.

Biserica nicicând nu se răcește
Doar catedrale părăsite-s reci
Biserica e vie și trăiește
Căci Răscumpărătorul ei domnește
Isus e Domn și Împărat în veci.

Biserica nu poate fi oprită
Oricâte-ar fi să vină-n viitor
Ea este de Isus Hristos zidită
Și are temelia neclintită
Ea-i turma preiubitului Păstor.

Biserica nicicând nu se-nvechește
Chiar dacă ani s-au scurs vreo două mii
Oricîte-au fost și-or fi le biruiește
Și zi de zi mereu se pregătește
De sărbătoarea care va veni.

Biserica nu poate fi distrusă
Chiar de-i lovită sau trântită jos
Dar niciodată nu va fi răpusă
Atâta vreme cât va fi condusă
De marele Păstor Isus Hristos.

Biserica va trece peste toate
Și știm că încercari vor mai veni
Trăind credința vie-n unitate
Păstrând în inimi cugete curate
Răbdând pân’ la sfârșit vom birui.

Daniel Hozan 

Inima care arde

Dumnezeu e în control

„Nu ne ardea inima în noi?” Luca 24:32

Trebuie să învăţăm acest secret al inimii care arde. Dintr-o dată lsus apare înaintea noastră, focul din inimă se aprinde şi avem viziuni minunate; dar apoi trebuie să învăţăm să păstrăm secretul inimii înflăcărate care este gata să treacă prin orice. Ziua monotonă, seacă, mohorâtă, obişnuită, cu îndatoririle și oamenii ei obişnuiţi, este cea care stinge inima înflăcărată, dacă nu am învăţat secretul rămânerii în lsus.

Vezi articolul original 217 cuvinte mai mult

La un virus distanță…

paşi spre lumină

M-am trezit azi dimineață cu o întrebarea care mi-a tulburat noaptea nedormită. De ce l-a întrebat Domnul nostru pe Petru dacă-L iubește mai mult decât ceilalți? Cum de a pus o astfel de întrebare, la care ucenicul n-ar fi putut răspunde cinstit? Cum poți știi că iubești pe cineva mai mult decât îl iubesc alte persoane? Cum putea Petru cântări, sau măsura, dragostea celorlați, ca să declare că a lui era mai mare? A pus oare Isus o astfel de întrebare, sau a întrebat altceva?

Nu am pretenția să lămuresc lucrurile, de altfel nici nu este acesta scopul acestor rânduri. O simplă consultare a ediției Cornilescu cu numere Strong, ne spune că pronumele demonstrativ folosit aici este un genitiv plural, masculin sau neutru. Cu alte cuvinte, traducerea putea foarte bine să fie: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât acestea? Probabil că Domnul a arătat spre corăbiile…

Vezi articolul original 404 cuvinte mai mult