Ai fost vreodată mânat de dragostea pentru El?

Dumnezeu e în control

„Ea a făcut un lucru frumos faţă de mine.” Marcu 14:6

Dacă dragostea omenească nu-l împinge pe un om dincolo de sine însuşi, ea nu este dragoste. Dacă dragostea e întotdeauna discretă, întotdeauna chibzuită, întotdeauna practică şi calculată, niciodată dusă dincolo de sine, atunci ea nu este dragoste. Ea poate fi o afecţiune, un sentiment cald, dar nu are în ea adevărata natură a dragostei.Ai fost vreodată mânat să faci ceva pentru Dumnezeu, nu pentru că era de datoria ta, nici pentru că era ceva folositor, nici pentru vreun alt motiv, ci numai pentru faptul că-L iubeşti? Ai înţeles vreodată că-I poţi aduce lui Dumnezeu lucruri care sunt valoroase pentru El sau visezi la măreţia Răscumpărării Sale, în timp ce există o serie de lucruri pe care le-ai putea face? Nu lucruri care ar putea fi considerate divine, colosale sau uimitoare, ci lucruri obişnuite, simple lucruri omeneşti care-I vor arăta…

Vezi articolul original 154 de cuvinte mai mult

Ridică Doamne…

Ciprian I. Bârsan


Există oare în Galaad

Vreun leac de vindecare?

Căci neamul meu este bolnav,

Şi rana lui e mare.
Se cere leac vindecător,

Se cere o minune

Să vindece al meu popor,

Româna naţiune.
Există-un doctor priceput

Să-i oblojească rana?

Că-l doare-aşa cum n-a durut,

Şi-l chinuie Satana.
Prin ciuma roşie trecuţi

În noua libertate,

Ucidem pruncii nenăscuţi,

Mânaţi de voluptate.
Incesturi, crime, sodomiţi,

Abundă prin ziare.

Suntem o casă de smintiţi,

În plină destrămare.
În ţara cu guvern corupt,

Parlamentari, miniştri,

Ca din pământ au apărut

Miliardari siniştri.
Ne vrem o ţară de creştini

Şi-o afirmăm din gură,

Dar de Hristos suntem străini,

La fel şi de Scriptură.
În blocuri triste, cenuşii,

Bătrânii mor de foame,

Uitaţi de stat şi de copii.

O, fie-Ţi milă, Doamne!
Te rog pentru poporul meu,

Pentru al Tău sfânt Nume,

Căci rana lui miroase greu

În ţară şi în lume.
Ascultă-ne din cerul Tău,

Vezi articolul original 26 de cuvinte mai mult

El stă deasupra de toate

El stă deasupra de toate,
Este Dumnezeu înălțat.
El orice lucru poate,
Fiindcă e gloriosul Împărat!

Lumea și universul traiesc,
Fiindcă Dumnezeu le ține. .
Și toate pe El îl slăvesc,
Oare ce fac cei ca tine?

Este vrednic de laudă,
Unicul meu Dumnezeu.
Și toată omenirea să audă,
Ce poate face Tatăl meu!

Ce poruncește ia ființă,
Se împlinește întocmai.
Totul este cu putință,
El rostește numai.

Face din flăcări slujitori,
Din lut lucruri minunate. .
Dă viață celor muritori,
Multe sunt neexplicate. .

Învârte planete cu mâna,
Și strigă stelele pe nume. .
A creat insecta, găina
Și tot ce se vede în lume. .

Și altele ascunse de noi,
Păstrate în Paradisul de sus. .
Privirea înainte, nu înapoi
Ne așteaptă Domnul Isus!

Samuel Holbura 

Iniţiativa împotriva visării

Sculaţi-vă, haidem să plecăm de aici.”

loan 14:31

A visa la un lucru, pentru a-l putea face cum trebuie, este bine; dar a visa la el, în loc să-l facem, este rău. După ce Domnul nostru le-a spus ucenicilor Săi acele lucruri frumoase, ne-am fi aşteptat ca El să-i îndemne să meargă să mediteze la ele; dar Domnul nostru n-a permis niciodată acest gen de „visare”.

Când scopul nostru este să ajungem în contact cu Dumnezeu şi să descoperim care este voia Lui cu privire la noi, este bine să visăm, să medităm. Dar când suntem înclinaţi să ne petrecem timpul visând la ceea ce ni s-a spus să facem, acesta este un lucru rău şi binecuvântarea lui Dumnezeu nu este niciodată peste el.

Iniţiativa lui Dumnezeu vine întotdeauna ca o lovitură de pumnal împotriva acestui fel de visare, lovitură care ne îndeamnă „să nu stăm jos, nici în picioare, ci să mergem“.

Dacă aşteptăm în tăcere înaintea lui Dumnezeu după ce El ne-a spus: „Vino la o parte”, aceasta înseamnă a cugeta înaintea lui Dumnezeu pentru a înţelege care este voia Lui. Dar fereşte-te întotdeauna să continui să visezi o dată ce Dumnezeu ţi-a spus să faci ceva! Lasă ca El să fie sursa tuturor viselor, bucuriilor şi plăce­rilor tale, dar ai grijă să mergi şi să faci ceea ce a spus El. Când eşti îndrăgostit, nu stai şi visezi tot timpul la persoana pe care o iubeşti, ci mergi să faci ceva pentru ea. Aceasta este ceea ce aşteaptă Isus Cristos de la noi. Dacă visăm după ce Dumnezeu ne-a vorbit, acesta este un indiciu al faptului că nu ne încredem în El.

 Oswald Chambers

„DACĂ AR FI CÂTEVA ORE ÎN PLUS”

Ciprian I. Bârsan

„Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui„- Eclesiastul 3:1
Auzim adeseori spunându-se: „Dacă ar fi câteva ore în plus pe zi!” Totuşi, Dumnezeu face ca pămîntul să se rotească la fiecare 24 de ore, timp suficient ca să facem tot ce ne cere El în fiecare zi. O problemă poate fi şi faptul că nu punem pe primul loc lucrurile primordiale şi că încercăm să le facem pe toate într-o zi și ajungem să spunem „Dacă ar fi câteva ore în plus pe zi!”
Omul lui Dumnezeu, Iosua porunceşte soarelui şi lunii să stea, astfel ca orele de lumină să se prelungească. Nu e mirare că Dumnezeu a răspuns prompt rugăciunii lui, deoarece Iosua a văzut că ziua zboară. Lucrul acesta ne sugerează că există totdeauna timp suficient ca să facem ceea ce ne cere Dumnezeu. Cu siguranță, El nu va adăuga…

Vezi articolul original 110 cuvinte mai mult

Coronavirus – O ușă deschisă în Wuhan.

Ciprian I. Bârsan

Situaţia din China este în continuare dificilă. Oraşe întregi sunt închise, iar milioane de oameni sunt obligaţi să stea izolați în case. Oamenii sunt panicaţi şi fără speranţă. Cu toţii sunt cuprinşi de frică că s-ar putea molipsi şi că ei ar putea deveni următoarea victimă. Cum pot fi ajutaţi aceşti oamenii? Se poate face ceva pentru ei? China este prezentă în ştiri de foarte mulţi ani, ca un loc unde creştinii sunt persecutaţi, iar statul i-a deposedat de drepturi, cum ar fi dreptul de a se închina, de a se ruga sau de a răspândi în mod liber Evanghelia.

Iată că totuşi creştinii nu stau ascunşi şi văd în această epidemie o oportunitate şi un dar divin pentru a răspândi Evanghelia şi dragostea lui Dumnezeu, venind în acelaşi timp în ajutorul semenilor lor şi împlinind nevoi imediate. Vă prezentăm mai jos scrisoarea unui astfel de creştin, în care ne…

Vezi articolul original 458 de cuvinte mai mult

Fericirile

Cine vrea să fie fericit,
n-are multe lucruri, și grele de’mplinit.
Să ascultăm a lui Isus cuvinte,
cum le vorbise ucenicilor pe munte:

Ferice va fi de cei
ce’s mereu săraci în Duhul
Căci a lor e’mparatia
care a pregătit’o Domnul.

Ferice va fi de cei
care-și plâng a lor păcat,
Căci Isus, Domnul vieții,
îi mângâie neîncetat.

Ferice va fi de cei
c’es mereu blânzi și smeriți,
Căci vor moșteni pământul,
și vor trăi ca niște sfinți.

Ferice de cei flămânzi,
și setoși după dreptate,
Căci Isus, Neprihănitul,
le va da pe săturate.

Ferice va fi de cei
care milă vor avea,
De săraci și de străini,
ducându’i in casa Mea.

Fericiți vor fi acei
ce au inima curată,
Vor vedea pe Dumnezeu,
și’L vor proslăvi că Tată.

Ferice va fi de cei
care pace vor avea,
Căci fiii lui Dumnezeu
toți acei se vor chema.

Ferice va fi de cei
care lumea-i prigonește,
Căci Isus, împarăția,
pentru ei o pregătește.

Iar acuma, frații mei,
bucurați-vă întruna,
Că Isus, Cerescul Mire,
vă așteaptă cu cununa.

Ioan Chiuzan

Iniţiativa cu privire la munca de rând

Scoală-te, luminează.

Isaia 40:1

Noi trebuie să facem primul pas, ca şi cum Dumnezeu n-ar exista. Nu ne este de nici un folos să aşteptăm ca Dumnezeu să ne ajute; El n-o va face; dar imediat ce ne ridicăm, descoperim că El este acolo. De fiecare dată când suntem inspiraţi de Dumnezeu, iniţiativa este una morală. Trebuie să facem acel lucru, nu să stăm fără să facem nimic. Dacă ne vom ridica şi vom lumina, munca de rând va fi înfrumuseţată într-un mod divin.

Munca de rând este una dintre cele mai ascuţite pietre de încercare ale unui caracter. Ea este foarte departe de ceea ce noi considerăm a fi munca ideală – lucruri cu totul umile, murdare; când venim în contact cu ele, aflăm imediat dacă suntem sau nu cu adevărat spirituali. Citeşte Ioan 13. In acest capitol Îl vedem pe Dumnezeul întrupat făcând cea mai neplăcută muncă de rând – aceea de a spăla picioarele pescarilor. Apoi, El le spune „Dacă Eu, Domnul şi învăţătorul vostru v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora”.

Este nevoie de inspiraţia lui Dumnezeu pentru a face ca o muncă de rând să strălucească de lumina lui Dumnezeu aflată asupra ei. Unii oameni fac un lucru anume într-un mod care sfinţeşte lucrul respectiv pentru totdeauna. Poate că este lucrul cel mai comun, dar după ce îl vedem făcut de ei, el devine diferit. Când Domnul face un lucru prin noi, El întotdeauna îl transformă. Domnul nostru a luat asupra Lui carnea noastră umană şi a transformat-o, iar acum ea este, în cazul fiecărui sfânt, templul Duhului Sfânt.

Oswald Chambers

O raza de lumina

Prin trecerea timpului, tăcerea,
A plâns deseori cu muțenie,
S-a stins îndată cu vremea,
Cuprinsă tainic de poezie.

Zboară slovele spre infinit,
Caută înțelesul iubirii sublime,
Din jertfa Celui, ce m-a iubit.
Și s-a îndurat de mine.

Un foșnet spune, Isus revine.
E sufletul din reflexia luminii.
Din zâmbetul razelor divine,
Vibrează coarda inimii.

Se scaldă sufletul în nemurire
Plutind spre cerul eternității.
Nu-i vis, e adevăr, e mântuire,
E speranța eternă a vieții.

Culeg seninul certitudinii,
Din sufletul atins de lumină,
Alungând norii incertitudinii,
Prin Cuvântul din Scriptură.

Simt cerul mult mai aproape,
Îmi scald sufletul în lumină.
Plutesc prin albastrele ape,
Pe speranța din raza divină.

Sufletul meu atins de lumină,
Plutește ușor spre cerul senin.
Nu mai geme, nu mai suspină.
Mântuirea îi e darul divin.

Dan Viorica