Of, viață scurtă cum te risipești…

Of, viață scurtă cum te risipești…
Ca floarea cea firavă și aburul ce piere,
Tu ești o școală care pe toți ne sfătuiești,
Să dobândim de-aici, comorile cerești,
Credința și iubirea ce duc la înviere!

Of, viață cât de dragă ne ești la fiecare,
Dar toți plătim cu lacrimi a ta vremelnicie.
Și-așa de greu pricepem, că tot ce e sub soare,
E ori deșertăciune, ori har de îndreptare,
O cale către chin sau drum spre bucurie!

Of, viață cum te treci așa în mare grabă,
Ce ieri era aievea, acum e doar un vis…
De mulți din cei plecați doar amintiri ne leagă
Și lacrima de dor durută și întreagă,
Speranța reîntâlnirii în Rai, în Paradis!

O viață, numai una avem pe-acest pământ
Și după moarte știm că vine judecata,
Acum cât se mai poate să facem legământ,
Cu Domnul care este milos și drept și sfânt,
El dă în veșnicie, pedeapsa sau răsplata!

Of, viață, tu ne ești un dar cu împrumut,
În trupul de țărână un duh nepieritor,
Ești cel mai ne-nțeles și prețios avut,
Un firicel de iarbă și-al cerului sărut,
Un timp de împăcare cu Marele Păstor!

Teodor Groza

Constrângerea chemării

Vai de mine dacă nu vestesc Evanghelia!

1 Corinteni 9:16

Ai grijă să nu-ţi astupi urechile la chemarea lui Dumnezeu. Orice om mântuit este chemat să mărturisească despre mântuirea lui; dar aceasta nu înseamnă chemarea la predicare, ci este doar o ilustrare care poate fi folosită în predicare. Pavel vorbea despre durerea lăuntrică pe care o producea în el constrângerea de a predica Evanghelia.

Nu încerca niciodată să aplici aceste vorbe ale lui Pavel la sufletele care vin la Dumnezeu pentru a fi mântuite. Nu e nimic mai uşor decât să fii mântuit, deoarece aceasta este numai lucrarea suverană a lui Dumnezeu: „Veniţi la Mine şi Eu vă voi mântui“. Domnul nostru niciodată nu desemnează condiţiile uceniciei ca fiind condiţiile mântuirii. Noi suntem chemaţi la mântuire prin crucea lui Isus Cristos. Ucenicia, însă, implică o opţiune: „Dacă vrea cineva…” Cuvintele lui Pavel vorbesc despre faptul de a fi făcut rob al lui Isus Cristos şi în acest caz nu ni se mai cere permisiunea cu privire la ce să facem sau unde să mergem. Dumnezeu face din noi pâine frântă şi vin turnat, pentru plăcerea Lui.

Să fii „pus deoparte pentru Evanghelie” înseamnă să auzi chemarea lui Dumnezeu; când un om începe să audă această chemare, atunci începe o agonie care îşi merită acest nume. Orice ambiţie este înăbuşită în faşă, orice dorinţă a vieţii este stinsă, orice perspectivă este cu totul ştearsă şi uitată, în afară de un singur lucru: „pus deoparte pentru Evanghelie”. Vai de omul care încearcă să-şi îndrepte paşii în orice altă direcţie, o dată ce a auzit această chemare. Acest Colegiu există pentru a se vedea dacă Dumnezeu are aici vreun om care să fie preocupat de proclamarea Evangheliei Sale; pentru a se vedea dacă Dumnezeu te constrânge. Fereşte-te de alte chemări ce ar putea interveni atunci când Dumnezeu într-adevăr te constrânge.

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de OSWALD CHAMBERS