Da, Eu voi merge înaintea ta…

”Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi
sfărâma ușile de aramă și voi rupe zăvoarele de fier. Isaia 45:2.

Ref. Is. 45:2; 43:19; 44:3.

Da, Eu voi merge înaintea ta,
Drumuri muntoase voi netezi,
Usi de arama voi sfărâma,
Zăvoare de fier voi rupe, vor pieri!

Râuri în locuri secetoase vor fi,
Drum prin pustie va fi croit,
Pământ însetat nu va mai fi –
Cine-n Cel Sfânt mereu a zidit,

Îi voi fi ocrotire, sfat și tărie,
Viață, putere, fericire în Har –
Mâna Mea-I Apă Vie, e bucurie
Pentru suflet plecat, inimi pe-altar!

Cântă-I, înalță-L, laudă-L mereu –
Biruința-I Isus, Sfântul Rege!
Victorios e destinul tău și al meu –
Cuvânt spus, nici odata nu trece!
––––––––––––
Slăvit fii, Iubire – veacuri inunzi
Tu mergi înainte pe cale,
În credincioșie păzești, orice pătrunzi
Mereu vom ‘nălța osanale!

Mereu vom cânta – credincioșia,
Mereu vom slăvi – izbăvirea,
Isuse, Domn și Stăpân, armonia
E-n Tine, Tu ești – fericirea! ! !

Îți mulțumim de Jertfa nespusă!
Îți mulțumim de orice, oricând!
Îți mulțumim de viața adusă!
Prin Tine cântă ”pământ”.

Lidia Cojocaru

V O R B E 

Ciprian I. Bârsan


De sarbatori cu totii privim la Betleem. Acolo este”maternitatea”,, insa nu departe, la Ierusalim a fost „cimitirul” in care a fost pus Domnul. Intre nastere si mormant a fost un alt loc special, crucea. Crucea face diferenta! La cruce a murit si acolo a realizat planul divin. De la „maternitate”,, cu toti ne indreptam spre „,cimitir”, diferenta o va face tot Crucea! Daca pe traseu ne-am oprit la cruce si am realizat ca tot ce s-a intamplat acolo este pentru fiecare dintre noi, sigur spre „cimitir”, vom merge in siguranta, pentru ca dincolo de acest loc „fioros”, ne asteapta Acela care a inviat si s-a inaltat la cer! Betleemul nu este tot, este doar inceputul, ceea ce este frumos urmeaza. Mai este si un Ierusalim, o cruce, un mormant, un munte si o intalnire cu El…

(Sursa: Internet)

Vezi articolul original

Ţinta mesajului nostru

„N-am venit să aduc pacea, ci sabia.” Matei 10:34

Nu îl compătimi niciodată pe sufletul a cărui situaţie te face să tragi concluzia că Dumnezeu este aspru. Dumnezeu este mult mai blând decât putem să ne închipuim noi şi, din când în când, El ne dă ocazia să fim duri, pentru ca El să fie văzut ca Cel blând. Dacă un om nu poate ajunge la Dumnezeu, aceasta este din cauză că există un lucru secret la care nu vrea să renunţe. „Recunosc că am greşit, dar nu intenţionez şi renunţ la acel lucru sub nici un motiv.” Este dificil să arătăm compasiune într-un astfel de caz; trebuie să pătrundem adânc până ajungem la rădăcina problemei care cauzează ostilitate şi resentimente faţă de mesajul lui Dumnezeu. Oamenii doresc binecuvântările lui Dumnezeu, dar nu suportă acel lucru care taie în carne vie.

Dacă Dumnezeu a lucrat in tine, mesajul tău, în calitatea ta de slujitor al Lui, insistă neînduplecat în aceeaşi direcţie: taie până la rădăcină, altfel nu există vindecare. Insistă asupra mesajului până când oamenii nu vor mai putea să evite să-l pună în practică. Ocupă-te de oameni la nivelul la care sunt, până când îi vei face să înţeleagă ce le lipseşte, şi apoi arată-le standardul lui Isus Cristos pentru viaţa lor. Poate că ei vor spune: „Nu vom putea fi niciodată aşa”, dar tu arată-le: „Isus Cristos spune că trebuie să fiţi”. „Dar cum putem fi aşa?” „Nu puteţi dacă nu primiţi un Duh nou” (vezi Luca 11:13).

Oamenii trebuie să-şi cunoască nevoia, pentru ca mesajul tău să le fie de vreun folos. Mii de oameni sunt fericiţi in lumea aceasta fără Dumnezeu. Dacă eu sunt un om fericit şi moral, atunci de ce a mai venit Isus? Deoarece acest fel de fericire şi pace se află la un nivel greşit; Isus Cristos a venit să aducă sabia peste orice pace care nu are la baza o relaţie personală cu El.

Oswald CHAMBERS