Din Proverbe

Ca un pom frumos de viata e dorinta implinita,
Si un om cu bunatate are calea insorita;
Dar nadejdea amanata e ca boala dusa-n sac,
Si invidia cand arde, greu sa-i mai gasesti un leac.

Decat intr-o casa mare si-o nevasta certareata,
Mai bine sa dormi pe stresini, ca tot ai mai buna viata.
Decat ura si galceava, chiar cu boul la gratar,
Mai bine mananci verdeturi, dar cu dragoste si har.

Mult mai mult decat o jertfa pretuieste ascultarea,
Mai buna decat mania, este pacea si rabdarea;
Ca o scarba e mandria inimii de fariseu,
Dar o inima zdrobita moaie si pe Dumnezeu!

O, ce dulce-i vorba spusa la o vreme potrivita,
Un ulei de vindecare peste inima ranita!
Si cuvintele curate Dumnezeu le scrie sus,
Dupa cum cu-ntelepciune si cu dragoste le-am spus.

Ca o apa din izvoare, buna, limpede, curata,
Asa este vestea buna dintr-o tara-ndepartata.
Cine nu-i stapan pe sine, e ca frunza dusa-n vant,
E ca o cetate sparta, si cu ziduri la pamant.

Ura naste vorbe rele, si starneste numai cearta,
Dragostea e rabdatoare, si greselile le iarta.
Cum distruge bruma rece vrejile de castraveti,
Asa surpa Domnul casa celor mandri si semeti.

Un prieten ce iubeste are-n suflet bunatate,
Si cand vine o napasta el ajunge ca un frate.
Asa e Hristos Preasfantul, ne-a iubit din vesnicii;
Nicidecum si niciodata El nu ne va parasi!

–––––––––––––––––––
Texte: Prov. 13:12; 21:9; 15:17; 16:5; 15:23; Maleahi 3:16;
Prov. 25:25; 25:28; 10:12: 15:25; 17:17.

Valentin Popovici

Chemarea la renunţare

“Doamne, Te voi urma oriunde vei merge.” Luca 9:57

Atitudinea Domnului faţă de acest om a fost una generatoare de o mare deznădejde, pentru că El “ştia ce este în om”. Noi am fi spus: “Nu-mi pot imagina de ce a pierdut şansa de a-l câştiga pe acel om! Să abordeze acea atitudine rece care l-a îngheţat şi l-a făcut să plece înapoi descurajat!” Nu-ţi cere niciodată scuze pentru Domnul.

Cuvintele Domnului rănesc şi ofensează până când nu mai rămâne nimic de rănit şi ofensat. Isus Cristos nu are nici o îngăduinţă faţă de lucrurile care, în final, îl vor ruina pe cel care intră în slujba Lui Dumnezeu. Răspunsurile Domnului nostru nu se bazează pe capricii, ci pe cunoaşterea lăuntrului omului. Dacă Duhul Lui Dumnezeu îţi aduce în minte un cuvânt al Domnului care te răneşte, poţi fi sigur că există în tine un lucru pe care El vrea să-l rănească de moarte.Luca 9:58. Aceste cuvinte lovesc în miezul dorinţei de a-L sluji pe Isus Cristos pentru că-mi place.

Asprimea respingerii nu-mi lasă nimic decât pe Domnul, pe mine şi o speranţă disperată. “Lasă rodul însutit să apară sau să dispară, steaua ta călăuzitoare trebuie să fie relaţia pe care o ai cu Mine, şi Eu n-am nici un loc unde să-Mi odihnesc capul.”Luca 9:59. Acest om n-a vrut să-L dezamăgească pe Isus, dar nici să-l rănească pe tatăl său. Noi punem loialitatea naturală faţă de rude mai presus de loialitatea faţă de Isus Cristos, obligându-L pe Isus să ocupe ultimul loc. Atunci când te afli într-un conflict de loialitate, ascultă-L întotdeauna pe Isus Cristos, oricât te-ar costa. Luca 9:61. Cel care spune “Doamne, Te voi urma, dar…” este omul gata de plecare, dar care nu pleacă niciodată. Acest om a avut una sau două rezerve. Chemarea clară a Lui Isus Cristos nu mai lasă loc unui “La revedere”, pentru că “La revedere”, în felul în care este adesea folosit, nu este creştin, ci păgân. O dată ce auzi chemarea lui Dumnezeu, du-te şi nu te mai opri.

Oswald CHAMBERS