Să nu mă laşi, Isuse

Să nu mă laşi uitării, Isuse, dacă vii…
Sunt trestia răsfrântă sub semn de întrebare,
Simţindu-Ţi măreţia, sub fragedul suspin
Regenerat de lacrimi îţi cer o confirmare…

Să nu mă laşi uitării, Isuse, dacă vii…
Trezeşte-mă atuncea la marea deşteptare,
Cum se ridică fumul spre zările pustii,
Înalţă-mă spre Tine după a Ta ‘ndurare.

Să nu mă laşi uitării, Isuse, dacă poţi
Pătrunde-mă de Tine şi stinge-mi răsuflarea,
Dar să revin acasă, pe ale Tale porţi
Să mi se-aline dorul şi toată căutarea.

Să nu mă laşi, Isuse, te rog, să nu mă laşi,
Eu am să-aştept chemarea să ne-ntâlnim odată
La un apus de soare, ori zări de neuitat,
Eu am să-aştept, Isuse, cu inima curată.

Ca valul înspre ţărm mă-ntorc din pribegie,
Sunt pelerinul care mă-ndrept spre veşnicii
Din nemurire vin şi merg spre nemurire—
Să nu mă laşi uitării, Isuse, dacă vii…

Mihai Ghidora 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s