Pastila de înțelepciune

Ciprian Barsan

“Era odată un bătrân înțelept care şedea la marginea unei oaze, la
intrarea unei cetăți. Un tânăr se apropie într-o bună zi şi îl întreabă:

– Nu am fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăți?

Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare:

– Cum erau locuitorii orașului de unde vii?

– Egoiști şi răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo.

– Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăți, răspunse bătrânul.

Puțin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeași întrebare, iar acesta îi răspunse în aceeași mod. Răspunsul tânărului a fost însă diferit.

– Oamenii erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiți. Aveam mulți prieteni și cu greu i-am părăsit…

– Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăți, răspunse înțeleptul.

Un neguțător care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat, auzise aceste convorbiri şi, pe când cel de-al doilea se îndepărta, se întoarse spre…

Vezi articolul original 195 de cuvinte mai mult

Reclame

Creatorii de iluzii

Mă tot frământă o-ntrebare:
De ce ne-alegem ca model
Niște triste haimanale?
De ce nu vrem în nici un fel,
Să ne trezim la realitate,
Să înțelegem chiar acum
Că nu e bine, nu se poate
Și n-acceptăm: „e bine-oricum”?
Noi chiar nu vrem să înțelegem,
Că lupta asta ne-aparține,
Noi așteptăm izbăvitori
Să vina, să ne faca bine?
Trec zilele și ne trec anii
Noi încă așteptăm momentul
Dar pe la spate, toți golanii,
Își trăiesc acum, prezentul
Și nu le pasă că tu n-ai,
Să pui o pâine azi pe masă
Ei sunt stăpâni și-aici și-n rai,
Și la mama lor, acasă.
Au mereu acel ceva
Simțindu-se doar superiori
Ei mereu au replica,
Și de-aici jos, și din nori.
Dacă îi asculți atent
Parcă-ți vine să îi crezi,
Eul lor este prezent
Și tu parcă aberezi…
Asta vor mereu să credem,
Că ei sunt aceia care
Au creat miezul în fanta,
Și mirosul de la floare…
Ca au pus coada la prună
Și culoare ierbii-au dat
Și pe greier și furnică,
Despre muncă i-a-nvățat.
Râdem, râdem și glumim,
Dar de nu deschidem ochii,
Și de nu ne revenim,
O să dăm toți ortu’popii.
Tristul adevăr se vede
Și se simte tot mai des,
Luptă-te Tu, pentru tine
Că oricum, n-ai de ales.
N-aștepta minuni deșarte
Fii mereu om curajos
Și citește Sfânta carte,
Adevărul e-n Hristos.
Nici un adevăr pe lume
Nu-i atât de-adevărat,
Cum este Hristos, Mesia,
Ce cu Tatăl ne-a-mpăcat.
Dacă vrem să fie bine,
Haideți să privim în sus
Căci acolo-i ajutorul,
În mâna tare-a Lui Isus.

Nichifor Nicu 

Vizitele surpriză ale Domnului nostru

„De aceea şi voi  fiţi gata.” Luca 12:40

Vizitele surpriză ale Domnului nostru Marea nevoie a lucrătorului creştin este de a fi gata să se întâlnească cu Isus Hristos la fiecare colţ. Aceasta nu este uşor, indiferent de care este experienţa noastră. Lupta nu este împotriva păcatului sau a dificultăţilor sau circumstanţelor, ci este împotriva cufundării în muncă atât de mult încât să nu fim pregătiţi să îl întâlnim pe Iisus la orice pas. Aceasta este marea nevoie, nu cea de a ne confrunta cu credinţa sau crezul nostru, nu întrebarea dacă suntem de vreun folos, ci de a ne întâlni cu El.

Isus rareori vine atunci când îl aşteptăm, şi adesea prin cele mai ilogice conexiuni. Singurul mod prin care poate un lucrător poate să rămână credincios şi adevărat faţă de Dumnezeu este prin a fi gata pentru vizitele surpriză ale Domnului. Nu slujirea contează, ci realitatea spirituală intensă, aşteptarea lui Iisus la fiecare pas. Aceasta va da vieţii noastre atitudinea de minune pe care o are copilul şi pe care El doreşte ca noi s-o avem. Dacă vom fi pregătiţi pentru Iisus Hristos, trebuie să ne oprim din a fi religioşi (adică, de a folosi religia ca pe un fel superior de cultură) şi să fim reali din punct de vedere spiritual.

Dacă priveşti înspre Iisus, evită chemarea religiei din timpul în care trăieşti, şi aşează-ţi inima asupra ceea ce vrea El, gândindu-te la gândul Său – vei fi numit nepractic şi visător, dar când va apărea El în povara şi zăduful zilei, tu vei singurul pregătit. Nu te încrede în nimeni, nici chiar în cel mai bun sfânt care a păşit pe acest pământ, ignoră-l, dacă te împiedică să Îl vezi pe Iisus Hristos.

Oswald Chambers