Haideți să semănăm pământul tot cu flori

Haideți să semănăm pământul tot cu flori
Prin univers să zboare miresmele divine
Parfum de trandafiri și crini mirositori
Să crească prin pustiuri pomii roditori
Și mierea să se strângă în stupul de albine.

Haideți să facem cerul nostru mai senin
Să topim săgețile și sabia-n cuptoare
Ca să nu se mai audă plânset și suspin
Și să nu mai curgă lacrimi pline cu venin
Ci doar zâmbet de copii în strălucit de soare.

Haideți să înverzim pământul cu grădini
Să-l îngrijim și să-l însămânțăm cu grâne
Ca să nu mai crească prin ogoare spini
Să înflorească merii și pomii de măslini
Și pe fiecare masă să fie multă pâine.

Haideți să fim puțin mai buni, mai iubitori
Puțin mai blânzi să fie viața mai frumoasă
Ca să mai cânte prin păduri priveghetori
Să mai zboare încă cârdurile de cocori
Și rândunelele în cuib sub streașina de casă.

Haideți să împodobim planeta-n trandafiri
Să fie pe pământ doar numai primăvară
Ca să nu mai fie niciodată despărțiri
Ci doar numai clipe gingașe de amintiri
Și un cer senin cu pace și belșug în țară.

Haideți să fim exemplu bun pentru copii
Ca ei să vadă-n noi mai multe fapte bune
Să vizităm bolnavii, să stăm la căpătâi
Să suferim și noi cu ei în nopțile târzii
Și dacă trebuie… să plângem împreună.

Haideți dar tot Pământul astăzi să venim
Să ne închinăm lui Dumnezeu cu mic și mare
Să îngenunchem în Fața Lui, să-l preamărim
Pentru tot ce El ne-a dăruit să-i mulțumim
Pentru binecuvântări și dimineți cu soare.

Mihail Cebotarev 

Reclame

Viziunea

„N-am fost neascultător față de viziunea cerească.”

Fapte 26:19. KJV

Dacă pierdem viziunea, noi suntem singurii vinovaţi de aceasta, iar motivul pentru care o pierdem este prezenţa unor „spărturi” spirituale. Dacă nu aplicăm credinţa noastră în Dumnezeu în lucrurile practice ale vieţii de fiecare zi, viziunea pe care Dumnezeu ne-a dat-o nu se va împlini. Singurul mod de a fi ascultători faţă de viziunea cerească este de a da totul pentru gloria lui Dumnezeu, şi aceasta se poate face numai printr-o aducere aminte continuă şi hotărâtă a viziunii. Testul-cheie îl reprezintă cele şaizeci de secunde ale fiecărui minut şi cele şaizeci de minute ale fiecărei ore, nu doar timpul nostru de rugăciune sau de servicii devoţionale.

Dacă zăboveşte, aşteapt-o.” Noi nu putem să punem în practică ceea ce ne arată viziunea, ci trebuie să trăim sub inspiraţia ci până când ca va împlini singură. De obicei încercam să fim atât de practici, încât uităm viziunea. La început am văzut viziunea, dar n-am aşteptat-o; ne-am grăbit să ne implicăm în lucrarea practică, iar când viziunea s-a împlinit, n-am mai văzut-o. Aşteptarea unei viziuni care întârzie este testul loialităţii noastre faţă de Dumnezeu. Dacă ne lăsăm prinşi în capcana activităţii practice şi nu vedem împlinirea viziunii, periclităm bunăstarea sufletului nostru. Fii atent la furtunile lui Dumnezeu. Singurul mod în care Dumnezeu îşi seamănă sfinţii este prin vârtejurile de vânt ale furtunilor Sale. Te vei dovedi un spic gol? Aceasta depinde de faptul dacă trăieşti sau nu lumina a ceea ce ai văzut. Lasă ca Dumnezeu să te semene, şi nu porni la drum până când El nu face aceasta. Dacă îţi alegi singur locul unde să te semene, te vei dovedi un spic gol. Dar dacă-L laşi pe Dumnezeu să te semene, vei aduce roade.

Lasă-L pe Dumnezeu să aibă libertate totală în viaţa ta atunci când vorbeşti. Înainte ca mesajul lui Dumnezeu să poată elibera alte suflete, această eliberare trebuie să fie reală în tine. Adună-ţi materialul cu grijă şi apoi fă-l să ardă când vorbeşti.

Oswald Chambers