Tu… pune Doamne,-n inimă,
Marea „Dragoste” ce-o ceri.
Fă adânc să prindă rădăcină
Căci mâna Ta… mai dă averi.
Mai pune stropul de „Iubire”
Ce L-ai lăsat Tu, la Calvar.
Pe ce nu-i bun, pune stăpânire
Ca lupta… să nu fie-n zadar!
Revarsă din înaltul cerului
Isuse, focul Dragostei dintâi.
Tu poţi…Tu, Fiul Domnului,
În Duhul Sfânt, în noi să fii.
Pune stropul Dragostei Divine
Pe cărări ce duc spre-Altar.
Flăcări vină-n limbile ce-s vorbite
Tu, să le-aduni pe-al Tău cântar!
Setea ”Dragostei” să ne cuprindă
Şi ochiul Tău… să vadă ne’ncetat.
Durerea, trupul, şi arşiţa aridă
Şi glasul frânt… ce Te-a strigat.
„Calvarul”: Acesta-I locul Iubirii
Acolo unde Doamne, m-ai iertat.
Şi mi-ai semnat actul înfierii
Pe Tatăl… când L-ai implorat!
„Iartă Tată,Te rog, mai iartă”
Cu lacrimi de sânge L-ai rugat.
„Iartă Doamne… mai iartă,
Căci nu ştiu răul pe care-l fac.”