Vânzarea lui Isus

Isus cu ucenicii, la cina cea de taină;
Le dă o veste tristă, voi fi vândut de-ndată!
Sunt eu cumva stăpâne, sunt oare vânzătorul?
Aceaşi întrebare o face chiar şi trădătorul!

El mâna-n blid întinde mănâncă liniştit,
Se face că nu ştie, că e deja plătit!
Mănâncă şi de-ndată, la preoți se arată;
Şi atunci el le promite că-l va arăta de-ndată!

El vine la Isus urmat de-o gloată mare,
Se apropie de El și îi dă o sărutare!
Isus la el privește, plin de compătimire;
Știind că sărutarea, nu era cu iubire!

Știa a Sa vânzare, ce trebuia să vie;
Dar toate acestea dragă, e drum spre veșnicie!
El nu sa dat în lături, a suferit din greu;
Pentru păcatul nostru, un fiu de Dumnezeu!

Nepăsător de stai, în lumea asta largă;
Azi Domnul îți vorbește, nu amâna ci aleargă!
El este gata ca să-ți dea, în dar eliberare;
Și la a Lui venire, să poți zbura spre zare!

Popa Ovidiu 

Reclame

Evanghelia mai presus de orice alte legaturi

“Am ajuns ca gunoiul lumii acesteia.” 1 Corinteni 4:9-13

Aceste cuvinte nu sunt o exagerare. Singurul motiv pentru care ele nu sunt adevărate cu privire la noi, cei care ne numim slujitori ai Evangheliei, nu este faptul că Pavel a uitat sau n-a înţeles exact adevărul lor când le-a folosit, ci faptul că avem prea multe afinităţi ascunse, pentru a lăsa să fim făcuţi “gunoi”.

“A împlini ce lipseşte suferinţelor lui Cristos’” nu este o dovadă de sfinţire, ci a faptului de a fi “pus deoparte pentru Evanghelie”.”Nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru”, spune Petru. Dacă ne mirăm de lucrurile cu care ne confruntăm, aceasta este din cauză că avem o inimă fricoasă. Avem afinităţi ascunse şi nu ne lăsăm să fim trataţi ca nişte gunoaie – “Nu mă voi înjosi; nu mă voi pleca”. Nu e nevoie să faci asta, poţi fi mântuit ca prin foc. dacă vrei. Poţi refuza să-L laşi pe Dumnezeu să te numere printre cei puşi deoparte pentru Evanghelie. Sau poţi spune:

“Nu-mi pasă dacă sunt tratat ca un gunoi, atâta timp cât Evanghelia este vestită”. Un adevărat slujitor al lui Isus Cristos este un om gata să-şi dea viaţa pentru realitatea Evangheliei lui Dumnezeu. Când o persoană morală vine în contact cu josnicia, imoralitatea şi perfidia, ea simte o repulsie atât de puternică, încât, în disperare, îşi închide inima faţă de cel care o ofensează. Minunea realităţii răscumpărătoare a lui Dumnezeu este aceea că şi cel mai rău şi mai ticălos om poate fi cuprins în dragostea Lui. Pavel nu a spus că Dumnezeu l-a pus deoparte ca să arate ce om minunat poate face din el, ci ca “să descopere în mine pe Fiul Său”.

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

DE OSWALD CHAMBERS