Ce  sa fac, cand vine încercarea?

Ciprian Barsan

Încercările sunt parte din viața noastră. Nu le putem opri sau evită, putem însă să învățăm din fiecare circumstanță nefavorabilă!

“Pustia” noastră se poate transforma într-un loc al biruinței, “valea plângerii” poate deveni un loc al belșugului…

Totul însă, depinde deATITUDINE! De modul în careALEGI, de capacitatea de aACCEPTAvoia lui Dumnezeu.

Hristos pe cruce, ne-a oferit un exemplu, nu doar alSUFERINȚEI,SACRIFICIULUIsau aSUPUNERIIsupreme ci o modalitate clară, concretă de a gestiona criza…

Deci, cum să reacționez când mă copleșește încercarea?

ÎNVINGEteama, nu-i nici o problemă să arăți că ești om, că ai slăbiciuni… (Ioan 19: 28 “După aceea, Isus, care ştia că acum totul s’a sfîrşit, ca să împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete.“)

ÎNTOTDEAUNA, gândește-te la cei de lângă tine (Ioan 19:26 “Cînd a văzut Isus pe mamă-Sa, şi lîngă ea pe ucenicul, pe care-l iubea…

Vezi articolul original 191 de cuvinte mai mult

Reclame

Cu Tine-n noua zi din an…

Te voi înălţa, Dumnezeule, Împăratul meu, şi voi
binecuvânta Numele Tău în veci de veci! Ps. 145:1.

Cu Tine-n noua zi din an –
Slăvind esența vieții-n cale,
Cu Tine-n noua zi din an –
Proșternându-Ți osanale,

Pentru Soare și Lumină,
Pentru Darul ce L-ai dat,
Pentru Jertfă, luând vină!
Doamne, cât de minunat

Cât de minunat ești Doamne,
Exclam în cânt de bucurie!
Cât de minunat ești Doamne,
Mâna-Ți de Credincioșie

Poartă, poartă – zi de zi
Poartă, poartă – an de an
Te slăvește – noapte, zi
Te slăvește an cu an,

Că doar Tu le ești tăria!
Totul ții cu Mâna Tare!
Te slăvește Veșnicia –
Împărat Etern și Mare!

Te slăvește și prezentul,
Te ascultă orice clipă!
Ți se-nchină viitorul –
Tu îl porți pe-a Ta Aripă!

Ce Măreț ești Doamne Sfinte!
Mulțumesc, ca Tu ai dat
Ce-ai avut mai scump, Părinte
Unic Fiu! – Ce minunat,

Ce minunat să știi, că viața
Îți păzește-un Veghetor!
Ce minunat să știi, că viața
Îți conduce un Păstor

Plin de Milă și de Har,
Plin de Dragoste, Îndurare!
Din suflet vrem a fi altar,
Ce-Ți înalță viu cântare –

Pentru orice zi din viață,
Pentru masă pentru pâne,
Până-n Noua Dimineață
Când vei lua acas’, Stăpâne

Mireasa, ce cu dor Te-așteaptă
Mireasa, ce te proslăvește
Rămâi cu noi urcând pe treaptă
Și clipa-n Tine fericește!

Cu Tine-n noua zi, oricând!
Cu Tine pururi pe cărare –
Ascultându-Ți Glasul Blând,
Dumnezeu Preasfânt și Mare!

Lidia Cojocaru

De ce nu pot veni după Tine acum?

..Doamne, – l-a zis Petru, – de ce nu pot veni după Tine acum?” loan 13:37

Sunt momente când nu poţi înţelege de ce nu poţi face ce vrei. Când Dumnezeu aduce în viaţa ta o perioadă de goliciune, nu te grăbi s-o umpli, ci aşteaptă. Acea perioadă de goliciune poate veni ca să te înveţe ce înseamnă sfinţirea; sau poate veni după sfinţire, ca să te înveţe ce înseamnă slujirea. Nu porni niciodată la drum înainte de a fi călăuzit de Dumnezeu. Dacă ai cea mai mică îndoială în privinţa vreunui drum de urmat, înseamnă că El nu te călăuzeşte în acea direcţie. Ori de câte ori te îndoieşti dacă trebuie să faci un anume lucru, nu-l face.La început poate vezi clar care este voia lui Dumnezeu – întreruperea unei prietenii, ruperea unei relaţii de serviciu – ceva ce simți desluşit că este voia lui Dumnezeu să faci; dar nu acţiona niciodată sub impulsul acestui sentiment.

Dacă faci aceasta, îţi vei crea dificultăţi pentru a căror rezolvare va fi nevoie de ani de zile. Aşteaptă timpul pregătit de Dumnezeu pentru a te convinge de un lucru şi El va face aceasta fără să-ţi provoace suferinţe sau dezamăgiri. Cînd este vorba de voia providenţială a lui Dumnezeu, aşteaptă ca El să acţioneze. Petru n-a stat în aşteptare înaintea lui Dumnezeu, ci a presupus în mintea lui de unde va veni încercarea; dar încercarea a venit de unde nu se aştepta. „Îmi voi da viaţa pentru Tine.” Declaraţia lui Petru a fost sinceră, dar pornită din ignoranţă. „Isus i-a răspuns: «… nu va cânta cocoşul, până te vei lepăda de Mine de trei ori».”

Aceste cuvinte au fost rostite de Cel care-l cunoştea pe Petru mult mai bine decât se cunoştea el însuşi. Petru nu-L putea urma pe Isus, deoarece nu se cunoştea pe sine şi nu ştia de ce este capabil. Devotamentul natural poate fi suficient ca să ne atragă Ia Isus, să ne facă să simţim fascinaţia Sa, dar nu ne va face niciodată ucenicii Săi. Devotamentul natural se va lepăda întotdeauna de Isus, într-un fel sau altul.

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

OSWALD CHAMBERS