Un cor de păsări mici răsună,

Ciprian Barsan

Un cor de păsări mici răsună,

Printre copacii dezgoliți,

De-atâta cânt și voie bună,

Că este iarnă, aproape uiți.

Deodată, liniște se face,

Deschid fereastra ușurel,

Și recunosc că mult mi-ar place,

Să mai aud un cântecel.

Și parcă auzindu-mi gândul,

Din nou răsună grațios,

Mai multe glasuri, ca și unul,

Se-aude parcă mai duios….

Curând vom auzi cântarea,

Ce ne va da în piept fiori,

Când se va face adunarea,

Cu Domnul slavei sus pe nori.

Și noi, cei mici aici în lume,

Neînsemnați pe-acest pământ,

Vom pune Cerul în uimire,

Cu îngerii în cor cântând!

Pîslaru Cristina

30.12.2018

Foto.net

Vezi articolul original

Reclame

Să fie anul mai bogat…

Să fie anul care vine
Și mai bogat ca cel apus
În tot ce va lucra spre bine
Spre a putea, mereu, obține
Un duh cucernic și supus.

Să fie an cu rezultate
Cum altădată n-am avut
Și orice soră și-orice frate
Cu cea mai sfântă demnitate
Să înmulțească ce-a scăzut.

Că vrem succese în lucrare
E-un ideal ce arde-n noi
Să nu mai fie nepăsare
Ci multă râvnă pe ogoare
Cu mult curaj, ca la eroi.

O zi să nu lăsăm să treacă
Fără de stări cuprinse-n zel
Ce facem – Cerului să-i placă
Iubirea, tot mai mult, să crească
Pân’ la cerescul ei nivel.

Vrem an cu multe revelații?
Îl vom avea – dar de la noi
Se cere rugă, inspirații,
Din Sfânta Carte explicații,
Multă răbdare în nevoi.

Ne stau în față și probleme
Și zilele cu nori și plâns
Dar să privim spre diademe,
Spre strălucirile supreme,
Spre stelele ce nu s-au stins.

Să fie anul fără teamă,
Oriunde-am fi să proclamăm
Că nu vrem faimă, nici reclamă
Ci să răspundem când ne cheamă
Acel la Care ne-nchinăm.

Ce vom decide când lucrarea
Va fi umbrită de grei nori?
Sau când apare încercarea?
Să onorăm și-atunci chemarea,
Să fim și-atunci biruitori!

Să fie spor și hărnicie
Nu doar când cerul e senin
Ci și când vine vreo urgie
Să ne-atașăm de vrednicie
Cu-a ei mireasmă ca de crin.

Duios, tic-tacul ne șoptește:
“Trăiți cum Mirele v-a spus
C-așa dorința voastră crește
Cu Dumnezeu se contopește
Și intră-n viața făr-apus.”

Să fie anul care vine
În împliniri mai abundent
Să-nfăptuim ce se cuvine
(Eșecuri fie mai puține)
Să-nvingem veacul decadent.

George Cornici

Trecutul

Dumnezeul lui Israel va fi ariergarda voastră.

Isaia 52:12. KJV

Siguranţă cu privire la trecut. „Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut” (Eclesiastul 3:15). La sfârşitul anului ne îndreptăm plini de dorinţă spre tot ce a pregătit Dumnezeu pentru noi în viitor, totuşi, întristarea îşi poate ivi capul la amintirea zilelor ce au trecut. Bucuria prezentă a harului lui Dumnezeu poate fi umbrită de amintirea păca­telor şi a greşelilor de ieri. Dar Dumnezeu este şi Dumnezeul zilelor noastre trecute şi El îngăduie amintirea lor cu scopul de a transforma trecutul într-un mijloc de creştere spirituală din viitor. Dumnezeu ne aminteşte trecutul pentru a ne scăpa de o siguranţă falsă în prezent.

Siguranţă cu privire la viitor. „Căci Domnul va merge înaintea voastră!” Aceasta este o revelaţie a harului: Dumnezeu va sta de pază acolo unde noi am căzut. El va veghea să nu fim prinşi din nou în aceleaşi greşeli, aşa cum am face, cu siguranţă, dacă nu ar fi El ariergarda noastră. Mâna lui Dumnezeu se întinde spre trecutul nostru şi ne curăţă conştiinţa.

Siguranţa cu privire la prezent. ..Nu ieşiţi cu grabă.”Acum, când ne îndreptăm spre un an nou, să nu o facem cu graba bucuriei impe­tuoase şi pline dc uitare, nici în fuga unei nechibzuinţe impulsive, ci cu puterea răbdătoare a cunoaşteri faptului că Dumnezeul lui Israel va merge înaintea noastră. Zilele de ieri ne aduc în faţă lucruri ireparabile; este adevărat că am pierdut ocazii care nu se vor mai întoarce niciodată, dar Dumnezeu poate transforma această întristare distructivă într-o atenţie constructivă pentru viitor. 

Lasă trecutul să adoarmă, dar lasă-l să doarmă la pieptul lui Cristos.

Lasă trecutul ireparabil în mâinile Lui şi păşeşte în viitorul irezisti­bil împreună cu El!

Oswald Chambers